[Ekaterina]

Este un fel de cerc vesnic ce incepe de la acelasi loc si iarasi in acelasi loc sfarseste. Caci cat intelege cineva atata doreste; si cat doreste atata primeste, atata foloseste iarasi pentru a-si intari intelegerea. Si iarasi incepe miscarea nemiscata sau nemiscarea miscata. Deci sfarsitul e astfel, pe cat putem noi pricepe.

Iar cum trebuie sa mergem spre acest sfarsit, trebuie sa bagam de seama. Pentru sufletele rationale, care sunt fiinte cugetatoare si putin mai prejos decat mintile Ingerilor, viata de aici este o lupta, viata in trup o nevointa impusa.

Iar rasplata este starea pomenita, care e in acelasi timp un dar al bunatatii dumnezeiesti si o rasplata a dreptatii. Este rasplata dreptatii, fiindca bunurile acestea ni se arata ca dobandite prin sudoarea noastra. Iar, fiindca puterea darului nesfarsit intrece orice osteneala si fiindca insusi faptul de-a putea binele si de a-l face este un dar al Lui. (Sfantul Teodor al Edesei)