Opinia mea este ca un crestin ortodox din zilele noastre nu lasa mintea si inima prea slobode nici fata de nostalgia trecutului nici fata de modernitatea vremurilor. Ci, constient de starea lumii de astazi, constient de propriile sarcini privind despatimirea, se tine de turma in care traieste si de pastorul ei, iar nu de aburii imaginatiei. Din prea multa imaginatie se intampla ce se intampla. Din prea multa nemultumire.
"Duhul umilit, inima infranta si smerita..."
Spunea N.Priceputu cate ceva cu vreo doua pagini mai inainte... Fata de cuvintele lui nu mai am nimic de adaugat. Cred ca a exprimat cea mai sanatoasa pozitie pentru crestinul de azi.
In definitiv, noi nu traim decat prezentul acesta. Sa incepem prin a-l accepta, mai intai, si sa ne facem lucrarea, atat cat mai este, in papucii nostri iar nu ai himerelor trecute ori viitoare. Asta cred.
De revolutii si fantezii sunt satul. De revendicari si proteste, iarasi sunt satul.
Oare batranii imbunatatiti cam cu ce se ocupa? Aceia, de incalzeau apa pentru motan...
De ce nu iei aminte la pilda vietuirii lor, frate Leonte? Ca i-ai cunoscut personal.... Te-ai putea folosi de experienta aceea.
Doamne ajuta!
|