Citat:
În prealabil postat de fallen
Eu una n-am prea fost lamurita de unele aspecte.
In primul rand daca ma chinuie un diavol, oare pot sascap de el doar cu "firmiturile care cad de la masa stapanilor?". Adica cum ar fi in zilele noastre, daca stau la poarta bisericii cu cersetorii e de ajuns sa ma mantuiesc? Va spun eu ca si daca stau la toata slujba, diavolul care ma chinuie (si pe care se spune ca toti l-am avea) de-abia asteapta sa ma "pedepseasca " ca am incercat sa-l insel, sa ma lepad de el. Doar daca merg la sf. maslu de mai multe ori ma lasa in pace pt o vreme. Probabil ca sa scap definitiv as avea nevoie de toate sfintele taine, dar se pare ca desi se spune ca Hristos a vrut sa schimbe ideea din vechime ca nu neaparat prin dgma ne mantuim, ci prin dragoste si credinta, nu e nici astazi o diferenta prea mare. Astazi, majoritatea lumii crede ca bisericile, cel putin cele traditionale, comit niste abuzuri, niste blasfemii cand sustin ca numai prin intermediul preotilor ne putem mantui, ca ei au primit cheile imparatiei cerurilor, si ca oricine crede in Dumnezeu se poate mantui pe cont propriu. Si aceasta credinta e oarecum sustinuta si de ce s-a intamplat azi cu cananeanca, care nu facea parte din nici o biserica. Pe de alta parte, desi nu mi s-a inoculat dogma in cap de cand eram copil, eu totusi am ramas cu teama ca fara "sfintele taine" nu mi se vor ierta pacatele. Insa dogmele de azi care poate nu-s asa aspre ca in VT, totusi fac destul de dificil accesul la Sfintele taine, mai ales la sfanta impartasanie (sa nu maninci, sa nu bei apa, sa nu ai relatiui intime, etc).
Ddeci in concluzie ne putem mantui numai daca respectam toate dogmele?
|
Ce nu e cu putință la oameni, e cu putință la Dumnezeu. Acesta era răspunsul, într-o Evanghelie, la întrebarea "Atunci cine poate să se mântuiască?"
Noi trebuie să ne facem partea noastră, adică să ne străduim să îndeplinim cuvântul lui Dumnezeu. Asta era înțelegerea mea.
Referitor la dogme, eu înțeleg prin acest termen ceva mai mult decât niște reguli, ele sunt învățăturile fundamentale ale Bisericii - de fapt am căutat și în dicționar, și am găsit definiția
dogmei ca fiind un adevăr fundamental, revelat de Dumnezeu și formulat de Bisierică, prin ajutorul Sfântului Duh, care a luminat pe profeți și pe Sfinții Părinți care, în Sinoadele Ecumenice, au formulat dogmele.
Tot în dicționar am găsit că fără cunoașterea dogmelor și fără fapte bune nu e posibilă mântuirea. La cunoașterea dogmelor sunt deficitară :-( Cel puțin știu Crezul, cred însă că ar trebui să reflectez mai mult asupra adevărurilor pe care le conține.
Mie mi se pare dificil, pentru o persoană care nu studiază teologia, să cunoască dogmele. Evident, trebuie bunăvoință, dar și timp și deschiderea necesară. Dar oamenii simpli, să zicem de la țară, ca să fie un exemplu mai clar, cât de mult cunosc dogma/ dogmele? Au ei mai puține șanse la mântuire?
Ce-a fost până acum, a fost. Dar, întrucât am ajuns să-mi pun aceste întrebări, cred că trebuie să mă apuc de studiat. Nu știu dacă mi se mai iartă "necunoașterea"...