Citat:
În prealabil postat de leonte
voi continua sa ii caut pe cei intelepti ca serpii si blanzi ca porumbeii si doar lor voi da ascultare.
|
Si pana atunci?...
Esti sigur ca mai apuci ziua de maine? (nu de alta, dar e posibil sa gasesti chiar maine vreun intelept ca serpii si-un bland ca porumbeii) Iar daca nu o apuci, la ce folos atata impingere a unui ideal mereu mai departe? Ca sa traiesti ce si cum? Propria parere peste toate?
Pai, frate Leonte, sa cugetam: a refuza ce avem deocamdata la indemana, in chestiuni sufletesti, e oare mai folositor decat a primi ce ni se ofera, ca unii ce suntem plini deja de toate bubele? Cand va e foarte foame, fratia voastra refuza painea de toate zilele in asteptarea caviarului? Cand va e sete, nazuiti dupa sampanie? Oare apa de la chiuveta nu merge deloc?
Este fratia voastra atat de plin de roade incat sa refuze orice preot real si concret, asa pacatos cum or fi fiind preotii pe la Bacau si sa aspire (oh, vanitate!) la vreun sfant caruia sa ii dea, in sfarsit, ascultare? Dar nu stiti din Vietile Sfintilor ca insisi cuviosii au fost purtati de Duhul Sfant te miri pe unde, pe la tot felul de oameni dintre care unii nu erau chiar sfinti? Ca unul, asadar, care voieste sa deprinda o virtute o poate invata si de la un magar? Ravna sa aiba si inima buna, ca s-ar folosi pana si de pietre care, cum bine stim, striga atunci cand omul tace sau vorbeste stramb.
Leonte, cum va explicati ca parintii invata si de la copii? Ca profesorii invata de la elevi? Ca preotul invata si de la fiii si fiicele duhovnicesti?..... Oare nu aveti o conceptie desueta si paguboasa asupra invatarii (ca de invatare iar nu de altceva e vorba in insusirea vietii crestinesti, mantuitoare)?
Bag seama ca "de-o vreme incoace, nici iarba nu-mi place... "
Asta e boala veche, mioritica... Duce la infratirea cu stelele si cu luna, asadar la cufundarea in cele create, la intrarea in societatea mineralelor, oricat de ceresti corpuri ar fi acestea...
Si ce frumoasa societate ne-a harazit noua Hristos, dintru inceput...