Citat:
|
În prealabil postat de Traditie
Nu-ti mai raspund la ciorovaiala cu asa-zisul nationalism.
Când am zis de un proiect imperfect ma referam în general la faptul ca proiectele pot fi modificate, ca doar nu sunt Coranul.
Am prezentat acel proiect fiindca mi se pare mult mai bun si am expus de ce. Proiectul lui Bratiloveanu e o catastrofa. Chiar din punct de vedere strict cultural e o calamitate, un kitsch fiindca imita ceva ce deja era imitatie, adica acel asa zis stil neo-românesc, care a fost un curent ce a tinut pâna la aparitia modernismului, iar acum Bratiloveanu l-a dezgropat aiurea.
Si din punct de vedere duhovnicesc e incompatibil deoarece prin trimiterea la stilul neo-românesc promoveaza un curent cultural de natura iluminista, deci masonica (ca si Brâncusi):
http://www.anuala.ro/2007/stilul_neoromanesc/
Stilul neo-românesc este apreciat între arhitectii români fiindca e considerat ceva original, national, dar de fapt este un stil kitsch, ca si stilul eclectist al castelului Peles.
Pelesul si castelul Neuschwanstein sunt considerate cele mai kitsch constructii din lume de catre Abraham Moles, unul din principalii care au studiat fenomenologia kitschului. |
Arhitectura stilului national / Neoromanesc-ul
Curentul de afirmare in arhitectura prin anumite identitati nationale este un curent general european, manifestat la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Aceasta manifestare este in esenta prima expresie a unei arhitecturi proprii, a unei arhitecturi romanesti, alta decat cea imprumutata.
Capitolul imprumut autentic, altceva decat cel al interpretarii, a fost inchis odata cu aceasta manifestare. Explicatia se pare ca rezida in domeniul politic. Afirmarea politica tot mai statornica a stimulat dorinta de exprimare a identitatii nationale prin fapte culturale, prin monumente construite care sa autentifice schimbarea si puterea. Manifestul national a avut insa ecou in toate domeniile culturale, de la literatura la arte plastice, etc.
Izvor-lumea genuina a ruralului
Expresia identitatii nationale avea izvoare limitate din cauza importului stilistic, a carui transpunere arhitecturala se raspandise colosal. Unicul mediu neatins ramasese lumea genuina a ruralului, lumea taranului roman cu sacralitatea ei. Ideea nu era insa aceea de a reproduce ruralul ci de a-l folosi ca izvor pentru o arhitectura moderna proprie, pentru o expresie originala.
Alexandru Odobescu sustinea ca « fiecare semintie omeneasca are in geniul ei un mod special de a concepe si de a produce frumosul plastic »; « exista in stare latenta un instinct artistic propriu poporului roman » coroborat cu « in productiunile trecutului exista caractere ale stilului artistic romanesc ».
arhitectura culta veche+ arhitectura populara
In sine, sursele arhitecturii neoromanesti sunt arhitectura culta veche (a secolelor 17-18) si arhitectura populara ( in special cea din zona deluroasa premontana).
Arhitectura de inspiratie culta avea la baza arheologia si etnologia, impletite intr-o maniera ce a tinut de cultura, abilitatea arhitectului si caracterul functional al cladirii.
Arhitectura populara era cea din zona Argesului, Valcei, Gorjului unde cladirile erau mai spectaculoase, mai elaborate.
La un moment dat a aparut o problema de scara a obiectului, in sensul ca sursele erau volume su detalii la o sacra mica, mult inferioara tendintei noi in domeniul arhitecturii de reprezentare. Solutia a fost arhitectura bisericeasca veche ce s-a transpus in spatii spectaculoase de o reverie uluitoare.
Arhitecti
Prima generatie de arhitecti ce au generat arhitectura neo-romaneasca s-a inscris in limitele primului razboi mondial, numarandu-se printre ei nume ca : Ion Mincu, Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Cristofi Cerchez, Nicolae Ghica Budesti, etc.
Cladiri neoromanesti
Cele mai reprezentative exemple sunt cele ale arhitectului Ion Mincu, unul dintre cei mai culti oameni ai epocii, de formatie Beaux Arts-ista : Casa Lahovary, Scoala Centrala de fete, Biserica Stavropoleos, Bufetul de la Sosea ( realizat pentru expozitia Internationala de la Paris 1889 ),refacerea Uniunii Scriitorilor( fosta Casa Monteoru) si a Cazinoului (fosta Casa Vernescu). Apoi Domeniul familiei Bratienilor de la Pitesti, ale arhitectului Petre Antonescu, Facultatea de Arhitectura,Sediul Ministerelor Publice, etc.
Elemente recognoscibile de neoromanesc
Influentele locuintelor taranesti s-au manifestat prin elemente de ornament utilizate sub diferite interpretari dar care isi pastreaza referinta. Printre aceste elemente se numara foisorul ( formula traditionala de amenajare a accesului ), arcatura trilobata ( care tradeaza uneori o usoara influenta balcanica), stalpii de lemn (de data aceasta nu mai sunt ciopliti de mana ci prelucrati cu mijloace industriale intr-un atelier), decoratia abundenta si culoarea, exprimata in cele mai reprezentative exemple ale neoromanescului printr-o ceramica smaltuita policroma, o tratare a cornisei ca o streasina obisnuita de casa taraneasca, includerea acoperisului in imaginea fatadei ca element de ornament, decoratie in stuc de factura brancoveneasca, registru tratat traditional cu litera voit arhaica, braul sub forma de funie rasucita de factura religioasa, organizare planimetrica dupa modelul curtii interioare a ansamblurilor religioase, etc.
Stilul neoromanesc este singurul stil din istoria arhitecturii romanesti care a reinviat traditia, a intarit originile si le-a conectat la un prezent. Aceasta reluare a traditiei reconsidera existenta unei natiuni ce are un trecut cu un potential valoros pe care il constientizeaza si-l supune formei reprezentarii.
http://www.condo.ro/articol/arhitectura/2/Arhitectura-stilului-national-Neoromanesc-ul.html