Citat:
În prealabil postat de ioanna
Mi se pare urat sa iei in deradere venerarea icoanelor, al caror sens e aprofundarea relatiei cu Dumnezeu, mantuirea fiind consecinta relatiei profunde cu Dumnezeu, insusirea iubirii lui Hristos fata de semeni. Nefericita comparatie ai putut gasi pentru a evidentia formalismul religios. Spui: "credinta e in suflet". Stii tu ce e in sufletul acelui om care se apropie cu smerenie si nadejde de icoana pentru a spune ca pupatul e un gest nesemnificativ,lipsit de respect, pur formal? Am inteles oricum ce ai dorit sa spui, credinta trebuie sa fie lucratoare (comuniunea cu Hristos inceputa prin credinta sa se dezvolte/arate si in fapte), nu doar sa existe, la nivel declarativ.
|
Frumusetea Bisericii Ortodoxe este ca, desi unii oameni vin mereu la Biserica, mai ales cei mai incepatori, si starea lor este mai mult formala, in timp ies din aceasta igoranta duhovniceasca, tocmai ptr. ca in BO este plinatatea harului. Nu se stie cand, poate fi cand in 2 ani, cand sunt batrani, cand dau de necazuri, pe patul de moarte, important este sa fie acel sambure firav care in timp se deschide ca o floare. De aceea e si important botezul si pecetluirea cu Duhul Sfant de cand suntem bebei. Nu se stie cand acei oameni formali vor deschide ochii sau cand Hristos le va lumina mintea. E f.greu sa iti dai seama cine saruta icoana ptr. ca stie ca acea persoana este vie si cine o face formal. De aceea mai bine nu aratam cu degetul, caci nu stim noi cum lucreaza Dumnezeu cu ei.