În urmă cu 17 ani, în cealaltă parte a lumii, la o distanță de 8000 de kilometri de locul unde s-a născut Nik, într-un oraș din Indiana locuia familia Hoot. Copii crescuseră mari și plecaseră la casele lor, iar Apryl și soțul ei Marvin s-au hotărât să adopte copii. Nik a fost unul dintre copii adoptați, iar faptul că a intrat într-o nouă familie a fost o șansă extraordinară pentru el. Înclinația lui pentru lupte se datorează lui Ged, care atunci când era în clasa a VI-a a început să lupte pentru un club, iar apoi și-a mutat activitatea în sufragerie unde îl implica și pe fratele lui mai mare. La început Nik nu făcea față și s-a hotărât să ia acest sport în serios. Antrenorul său Tony Girod spune că a dus o luptă foarte mare la început, însă Nik este un luptător prin definiție. A început să frecventeze sala de forță și după o vreme Nik și Girod au pus la punct o strategie.
În anul următor Nik a participat la concursurile locale la categoria de 48 de kilograme. Anul acesta chiar a fost aproape de calificarea în semifinale.
„Nu poți să te bazezi pe experiență anterioară, pe ceva ce a funcționat până acum, ca să aplici în cazul lui Nik. Pentru că, evident, Nik e unic.”
Nik este foarte împăcat cu sine însuși: “Știu că sunt unele lucruri pe care nu le pot face, dar totuși încerc. Mă străduiesc să învăț lucruri simple cum ar fi alergarea… Știu însă că nu voi putea niciodată să alerg la fel de repede ca majoritatea oamenilor. Lupt cu oameni care au ambele picioare, așa că știu tot ce pot face ei. Ei însă nu știu despre mine tot atât de multe. Încerc întotdeauna să fiu cât se poate de rapid și știu de ce să mă feresc. Pentru că dacă intru într-o situație mai dificilă, știu că mă pot pune la pământ.”
Acesta este Nik… un luptător adevărat și un învingător în lupta cu viața.
http://www.culturavietii.ro/2013/03/.../#.UTvFX1eRc7N