Cel mai rău om...
Într-o istorioară se spune că Dumnezeu i-a cerut lui Moise să aleagă din poporul lui 1000 de oameni cei mai buni la suflet. Moise a făcut ascultare și i-a ales pe cei 1000.
Dumnezeu i-a cerut apoi ca din aceștia să aleagă doar 10 cei mai buni dintre cei buni. Moise a făcut întocmai.
Dumnezeu i-a mai cerut însă ceva: ca din cei 10 să-l aleagă pe cel mai bun, dintre cei buni. Moise l-a ales, dar
Domnul a vrut să vadă dacă a făcut alegerea corectă. Și i-a zis lui Moise: „Trimite-l pe omul pe care l-ai ales în lume să-l găsească pe cel mai rău dintre oameni”.
Și a umblat bietul om în lung și-n lat. Și când găsea un om hain, se îndoia că acesta ar putea fi cel mai rău. „De unde știu eu, își spunea el, că răutatea acestuia nu e decât o aparență? Poate că în sinea lui e un om drept.”
Și a căutat până i-a venit vremea să se întoarcă la Moise cu rezultatul. Omul ajunsese să se îndoiască și de sine că este cel mai bun, devreme ce nu reușise să împlinească cererea lui Dumnezeu.
S-a întors la Moise și i-a spus: „L-am găsit pe cel mai rău om. Eu sunt”. Dumnezeu i-a vorbit atunci lui Moise: „Ai ales bine. Cu adevărat acesta este cel mai bun om, pentru că nu a putut să-i judece pe alții.”
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|