Citat:
În prealabil postat de Miha-anca
Viata sfintilor nostri din inchisori face parte din istoria Romaniei.
Iar oasele frumos mirositoare sunt moaste, care mai fac si minuni.
Cat despre fiola aceea de streptomicina, a fost minunea acelor zile: toti cei inchisi au trecut sa o vada, sa o tina in mana, fiind unicat in tenebroasele inchisori, pline de tuberculoza: speranta lor la viata. Sa nu o minimalizam. Azi nu ne mai miram de o fiola; dar nu cu ochii nostri de azi trebuie sa privim acel episod din inchisoare, ci cu ochii muribundului, caruia i se intinde o mana.
Cat despre colonei deghizati in stareti... nu merita cuvinte.
|
Eu am spus altceva, ca se pune prea mult accentul pe barfa. N-am spus nici ca unii nu ar fi sfinti, nici ca n-ar exista moaste, nici ca nu s-a dat streptomicina, nici ca n-au fost colonei. Am zis doar ca e mult mai important exemplul unor oameni adevarati care au suferit si marturisit cu adevarat decat ca unul sau altul a luat sau a luat steptomicina, ca unul sau altul a fost colonel etc. Si moastele nu fac minuni. Dumnezeu le face, uneori prin moaste.
Citat:
În prealabil postat de Miha-anca
Crestinul nu trebuie sa fie banuitor. Parintii, care au suferit ani de zile in inchisori nu mai sunt influentabili. De asta poti fi sigur! De aceea si impresia ta e gresita. Ia, gandeste-te!
|
Ba da-mi voie ca atunci cand ii aud pe unii cum se hlizesc in timpul unui interviu sau atunci cand ii simt ca incearca sa smulga o anumita zicere de la un parinte doar ca sa-si poarte ei razboaiele sa fiu circumspect.