Sincer, ceea ce am observat eu la crestinism in general este propavaduirea renuntarii la judecata in favoarea fericirii. Cu fericirea nu am nimic. La fel si cu faptele bune. E un lucru bun. Dar partea cu judecata ma cam irita. "Crede si nu cerceta.", "Ferice de cei saraci cu duhul."(asta si eu observ ca este adevarata), noi, oamenii, suntem si sa fim ca niste oi, etc. Asta este pur si simplu indemn la prostie. E drept, tebuie sa renuntam la unele lucruri ca sa fim fericiti, dar totusi, terbuie sa cantarim la ce sa renuntam si la ce nu. Si la partea cu oile este cat se poate de adevarat: ca suntem religiosi su nu, tot ca oile na imbulzim peste tot. :( Este totusi un pret destul de mare pe care trebuie sa il platim, asa ca nu cred ca ar trebui sa ne pripim cu acuzatiile si cu invinovatirile.
|