[cezar_ioan]

Vă mulţumesc, în ordinea în care aţi postat, Cristian şi Mihaela, pentru că aţi îmbogăţit subiectul într-o direcţie sănătoasă, după opinia mea.
În cuvântul meu încercam să exprim convingerea personală că nu suntem controlaţi de Dumnezeu şi că suntem liberi să alegem.
Cristian, ai subliniat foarte frumos importanţa iertării, fără de care, precum şi eu am descoperit şi cred, nu putem avea relaţii bineplăcute Domnului şi nici bucuria că trăim. Poate că miezul alegerilor noastre tocmai acesta şi este: iertăm răul pe care l-am trăit şi mergem mai departe în iubire de Dumnezeu şi de aproapele SAU (varianta cea rea, sterilă şi aducătoare de moarte) ne cramponăm în urîciune. Tu ai subliniat că viaţa adevărată este depăşirea resentimentelor şi practicarea umilinţei iubitoare. Aşa cred şi eu, aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

Mihaela, bine ai rostit ceea ce era doar implicit în textul meu.
În ce mă priveşte mă limitasem doar la a arăta credinţa mea că Domnul ne îngrijeşte din Libertate ca să fim mereu liberi. Relaţia noastră cu Dumnezeirea este o continuă experienţă a libertăţii, fără de care nu putem de fapt să trăim cu adevărat o viaţă şi o relaţie personală.
Cât despre sublinierea ta în legătură cu aservirea noastră faţă de păcate, cu slugărnicia noastră nedemnă faţă de cele rele şi de tot lucrul diavolesc, sunt întrutotul de acord. Aşa stau lucrurile, din nenorocire suntem fiecare păcătoşi în felul lui, vai nouă, şi cred că nici Cristian nu crede altceva, după cum ştii că a postat ca un bun creştin de sute de ori pe forum. Numai că el a subliniat o anumită idee (de importanţă fundamentală pentru post, pentru toată aşezarea sufletească în Marele Post) şi nu a dorit să abordeze exhaustiv subiectul. Iar aceasta, Mihaela, nu înseamnă că nu ar fi de acord cu ce ai spus tu, ci doar că nu îşi propusese să spună toate, lăsînd şi altuia să îmbogăţească subiectul. Cred că Cristian a ales doar un fir şi s-a străduit să îl prezinte frumos. Bine s-a aşezat şi firul tău lângă al lui, aşa mi s-a părut.

Una peste alta, cred că de fapt noi am adus 3 fire laolaltă în acelaşi buchet care îl laudă pe Domnul şi nu găsesc aşadar motive de mâhnire sau de ceartă. Dimpotrivă, cred că avem motiv de bucurie în virtutea împărtăşirii noastre ca fraţi în Hristos, aşa nedeplini şi pătaţi de păcatele noastre, cum suntem, însă hotărâţi să ducem laolaltă lupta cea bună îmbăiaţi de lacrimile nevăzute ale căinţei şi pocăinţei fiecăruia.

Hristos în mijlocul nostru! AMIN+