[marina1983]

Vad ca acest post se numeste "Mesaj de la Parintele Ciprian", asa ca sper ca cineva sa ii transmita Parintelui ce o sa scriu aici sau sa ii dea sa citeasca.

Vineri am ajuns la biserica. Era o vreme mohorata, frig, biserica aproape plina, iar Parintele Ciprian vorbea intr-un coltisor cu oamenii. M-am asezat si eu la rand, iar dupa 30 de minute Parintele a iesit afara. Era in mod vadit obosit si abatut, cel putin asa mi s-a parut mie. Oamenii de la rand vorbeau ca nu e prea bine cu sanatatea si iese la aer sa se mai recreeze. Am asteptat o jumatate de ora, o ora, apoi am auzit ca Parintele ar fi de fapt afara, de vorba cu cineva. Mi-am imaginat ca e vreo cunostinta sau vreun caz mai grav. Intre timp biserica se umpluse, iar in fata se pregateau mesele pentru sfantul Maslu. Eu sunt din Ploiesti, la maslu nu pot ramane fiindca se termina prea tarziu, asa ca am decis sa plec.

Pe scari, in fata bisericutei era Parintele. In jurul lui oamenii, rand pe rand faceau un pas spre Parintele, impiedicandu-l sa intre in biserica. Parintele era sfios, cu ochii plecati, incerca sa plece ba prin stanga, ba prin dreapta, si se vedea pe chipul sau ca ii este jena sa ii refuze. Nici nu stiu cum puteau oamenii aceia sa isi spuna pasurile, avand in vedere ca la o jumatate de metru mai erau alti 5-6 care ascultau cu nesat si asteptau o portita pentru a vorbi cu Parintele.

Eu nu judec. Poate, intr-adevar, oamenii aceia chiar aveau niste probleme arzatoare. Dar Parintele era extrem de obosit si nu cred ca merita sa il tratam astfel. Daca dumnealui ii este jena sa respinga oamenii, poate ca cei de la biserica ar trebui sa impuna un anumit program pentru ca un astfel de ritm nu cred ca ii face bine Parintelui Ciprian.

Stiu ca nu e treaba noastra sa dam sfaturi, dar ma gandeam ca, daca cineva ii va transmite asta Parintelui poate va fi mai atent la sanatatea lui si va face in asa fel incat si oamenii sa plece impacati de la sfanta biserica, dar si dumnealui sa fie mai odihnit.