Un creștin călătorind odată printr-o țară îndepărtată și întâlnind acolo un băștinaș, acela l-a întrebat pe creștinul nostru:
- Ești un om credincios?
Și creștinul i-a spus că da, este, iar acela a continuat:
- Ești credincios fiindcă ești slab… Cauți la Dumnezeu mângâiere… Vrei să te țină cineva de mână?
- Mă tem că greșești, i-a răspuns creștinul. Nu caut la Dumnezeu mângâiere, ci putere. Nu vreau ca Dumnezeu să mă țină de mână, ci vreau să-mi întărească brațul, să pot da o mână de ajutor celorlalți. Nu vreau ca El să-mi șteargă lacrimile, ci vreau să-mi dea o batistă, cu care eu să pot șterge lacrimile altora… Când Sfântul Apostol Pavel se sprijinea pe Hristos în slăbiciunea sa, nu o făcea pentru a dobândi mângâiere, ci pentru a fi în stare să meargă la ceilalți cu vestea cea bună a puterii lui Dumnezeu oferită ajutor în slăbiciunea noastră.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|