Roxana, eu cred ca ar fi bine sa discuti cu sotul tau. Explica-i drama prin care ai trecut, explica-i remuscarile tale, vorbeste-i despre existenta lui Dumnezeu si despre tot ce ai aflat tu si cunosti despre El, vorbeste-i despre copilasul pe care ti-l doreai si pe care l-ai omorat fiindca n-ai mai suportat atitudinea lui (dar nu da vina pe el, ci numai expune-i situatia ca poate o sa perceapa ceva), spune-i si ca de multe ori te gandesti ca nu puteti continua legatura voastra, fii transparenta 100%. Cand tu esti in adevar, eu cred ca ceva din Adevar o sa se atinga si de inima lui.
Roaga-te ca Dumnezeu sa-i atinga inima si sa-i deschida ochii sa vada si sa inteleaga. Poate tu esti langa el ca Dumnezeu sa-l aduca si pe el la lumina si la viata vesnica. Tu spui ca vrei sa stai langa el fiindca te simti obligata pentru binele pe care ti l-a facut cand ai ramas singura cu fetita ta. Pai obligatia nu e numai sa-l ingrijesti sa manance si sa se imbrace si sa aiba toate din cele lumesti. Adevarata obligatie si preocupare a ta trebuie sa fie ca acest om sa traiasca vesnic, sa aiba viata care vine numai daca traim in si cu Dumnezeu, sa nu stai o viata langa un om in realitate mort. Sper sa intelegi ce vreau sa spun.
Cu rabdare, comunicare, ramanere in adevar, jertfa pana la capat si mai ales cu rugaciune cred ca vei putea sa faci ceva pentru acest om. Nu o jertfa in pacate si compromisuri, ci o jertfa pe altarul adevarului si al urcusului duhovnicesc. Domnul sa-ti calauzeasca pasii!
Elena
|