Toti avem framantari, si toti suntem pacatosi. Si toti credem doar ceea ce traim ca asa este firea omeneasca cea pacatoasa. Greu acceptam ce zic altii, trebuie sa fie mare autoritate, cum sunt sfintii, si si dintre acestia nu ii credem pe toti.
Desi nu povestesc experientele mele, cateodata cad in ispita si o fac. Ca recunosc la fel am facut si eu, numai ce am trait am crezut, insa acum nu mai fac asa.
Am sa va spun ca pe mine m-a framantat mult propriile mele pacate atunci cand am constientizat. Si m-am spovedit insa linistea tot nu a venit, ca ma simteam vinovata in continuare, si nu simteam acea usurare - iata am recunoscut, spovedit, deci este iertat si am scapat. Nu simteam - acum pot muri linistita. din contra, aveam un sentiment atat de mare de vinovatie incat ma gandeam ca de ar fi sa mor in acea clipa iadul si fundul iadului ma mananca, atat de mare simteam povara pacatelor mele. Mult m-am framantat iar duhovnicul mi-a spus sa cer iertare, incontinuu, rugaciunea mea asta sa fie, cererea de iertare. Nici somn nu aveam, jumatate din noapte sufeream cumplit din pricina vinovatiei ce o simteam. sufletul plangea incontinuu. si iata ca Bunul Dumnezeu s-a milostivit, si apoi mi-a spus: impartaseste-te, trebuie sa te impartasesti cu trupul si sangele Domnului. si am simtit dorinta arzatoare de impartasanie, ca pe ceva vindecator de moarte, ca un canceros ce e convins ca acela e medicamentul datator de viata. Acum sunt absolut convinsa ca pocainta trebuie facuta aici in acest veac, ca salvarea noastra se afla in pocainta si sfintele taine ale Bisericii acum si aici. Dincolo e prea tarziu, asa spun sfintii si eu ii cred.
Acum iarasi sunt aceeasi pacatoasa, ca , pacatele curg in fiecare zi, chiar si clipa daca nu suntem atenti la mintea noastra.
Sigur ca fiecare om are nevoie de timpul sau ca sa ajunga la aceasta intelegere, dar cum Dumnezeu este foarte iubitor si milostiv cu noi toti atata timp cat inca mai suntem aici, si ne asteapta, nadajduiesc ca fiecare are sansele sale de mantuire oferite de Bunul Dumnezeu.
NU va necajiti pe mine, nu vreau sa va supar, ca de obicei , poate sunt prea patimasa. Ma iertati.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Last edited by dobrin7m; 07.04.2013 at 22:47:14.
|