În prealabil postat de leonte

Vrei sa spui ca nu ai intalnit preoti in prezenta carora ramaneai rece, precum in fata unui ... perceptor?
Fapte 2:
"38.Iar Petru a zis către ei: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt.
39.Căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri şi tuturor celor de departe, pe oricâţi îi va chema Domnul Dumnezeul nostru. "
Fapte 5
41.Iar ei au plecat din faţa sinedriului, bucurându-se că s-au învrednicit, pentru numele Lui, să sufere ocară.

Toti preotii care nu sufera ocara pentru haina ce o poarta, care intorc defaimarea celor ce-i defaima, care nu se "autosesizeaza" cand se predica o erezie, sau cand este adusa o hula la adresa Sfinteniei si Evangheliei, fie din lasitate, fie din alt interes lumesc, un astfel de preot este parasit de har. Daca se va pocai, il va putea redobandi. Daca nu se va pocai, atunci se va raci credinta din el, si va deveni precum am descris mai sus... ca un perceptor.

Fiind eu in Atos, impreuna cu un gheronda grec, dupa slujba obisnuiam sa facem metanii, dar intr-una din zile eu nu am mai facut metanii. Batranu-l m-a indemnat sa fac, iar eu am intrebat "de ce?". Atunci batranul mi-a raspuns ca trebuiesc facute metanii cand se intoneaza cutare cantare. Eu i-am raspuns ca in crestinism nu exista "trebuie!" sau "nu trebuie!", ci numai "am drag" sau "nu am drag". Te las pe tine sa-L rogi pe Dumnezeu ca sa-ti descopere, ce-a spus batranul mai departe. Iar daca vei avea credinta, ti se va descoperi, caci toate sunt cu putinta celui ce crede.

p.s. Este necesar sa nu confundam botezul si marturisirea crestina intr-o perioada in care "a fi preot crestin" = "a fi hrana pentru lei", cu botezul si marturisirea dintr-o vreme in care "a fi preot crestin" = a avea o parohie grasa. Mie imi pare ca ar fi vorba de doua chestiuni mai degraba opuse decat similare.