"O, smerenie a lui Hristos! Te cunosc dar nu te pot atinge.
Roadele tale sunt dulci caci nu sunt ca ale pamantului".
"Unde locuiesti tu, suflet smerit? Cine locuieste in tine? Si cu ce te-as putea asemana? Tu stralucesti limpede ca soarele dar arzand nu te mistuiesti si incalzesti pe toti oamenii cu caldura ta.
Al tau este pamantul celor blanzi, dupa cuvantul Domnului.
Esti asemenea unei gradini in floare in mijlocul careia se gaseste o casa mareata in care ii place Domnului sa locuiasca.
Pe tine te iubesc Cerul si Pamantul.
Pe tine te iubesc Sfintii Apostoli, Proorocii, Sfintii Ierarhi si Fericitii Parinti.
Pe tine te iubesc ingerii, Serafimii si Heruvimii.
Pe tine te iubeste, in smerenia ta. Prea Curata Maica a Domnului.
Pe tine te iubeste si in tine se bucura Domnul."