[motan25]

De-a lungul istoriei, dacă stăm să urmărim, atât în trecut, cu mii de ani în urmă, dar și destul de recent, cu zeci de ani în urmă (pe vremea comunismului), oamenii au avut puterea și curajul nu să-și pedepsească semenii ci să-i tortureze de parcă ei (torționarii) sunt cel rău iar ceilalți (chinuiții) au murit și ajuns în iad.
Am citit printre rânduri câteva detalii despre această istorie a holocaustului, în care erau date și despre ce s-a întamplat pe teritoriul țării noastre, nu doar în lagărele de concentrare pentru exterminare în masă.
Și, printre acele informații, erau prezentate și metode de tortură dar și felul și modul în care se bucurau cei care aplicau aceste torturi. Adică, pentru unii, aplicarea torturilor era o deosebită plăcere.
De unde această dorință pentru unii pentru, nu a pedepsi, ci a trata pe cineva ca și cum nici măcar un animal nu l-ai trata așa?
Din punctul de vedere al legii, torționarii respectau ordinele; dar o lege lumească are greșeli, poate fi incorectă întrucât omul este cu greșeli în fața lui Dumnezeu.
Dar din punct de vedere al religiei, acei oameni care au fost călăii altora și care aplicau cu cruzime pedepse, se poate spune despre ei că cel rău lucra prin ei? Asta e o explicație foarte buna în mintea mea.