Citat:
În prealabil postat de florin.oltean75
Budismul nu urmareste "disparitia cunostintei de sine".
Este o interpretare si formulare peiorativa a despatimirii explicata in Sutra.
Budismul respinge clar extrema nihilista (non-existenta, disparitia), avand ca miez principiile expuse in "Calea de Mijloc" (madhyamaka).
Insa cine nu studiaza direct aceste doctrine, si preia produse ambalate, isi face pareri dupa alte pareri, mai mult sau mai putin partinitoare.
"Budismul confunda creatia cu Creatorul" este, la fel, o remarca peiorativa, o deductie scoasa din joben, fara o analiza atenta, fara un studiu aprofundat al Sutrei, fara gandire critica (ferita de prejudecati, impartiala).
Daca in budism se spune clar ca Adevarul este intangibil de ce se afirma ca acesta se confunda cu Creatia???
Faptul ca exista similitudini evidente intre defintiile budiste si cele ale marilor teologi crestini cu privire la Adevar/Fiinta Lui Dumnezeu nu ridica semne de intrebare? Nu invita la o cercetare cu un ochi obiectiv a ambelor puncte de vedere?
"Cu privire la Dumnezeu, însă, este cu neputință să spunem ce este ființa Sa.
Dar este mult mai potrivit să vorbim despre ființa lui Dumnezeu
facând abstracție de toate existențele, căci Dumnezeu nu face parte din
existențe.”
Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica
Cine vrea sa separe puncte de vedere foloseste expresii de distorsionare, pentru cei care privesc acelasi fenomen.
|
Ne invartim in jurul cozii. Sa le luam pe puncte, iar raspunsurile pot fi doar da si nu.
1. Dupa cele n-spe reincarnari si purificari sufletul "mantuit" si "integrat in absolut" este constient de sine si se considera distinct de cel de langa el? Da sau nu?
2. Exista un Creator personal care a creat lumea si este clar distinct de creatie? Da sau nu?