Citat:
În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit
Vroiam totusi sa va las o intrebare.Cum intelegeti,ca si invatatura,ca si aplicabilitate concreta,dpdv ortodox,cuvintele lui Hristos din Luca 12:22-34.Este o invatatura general valabila,poate fi aplicata de toti,oamenii o mai pot accepta in contextul actual sau a ramas doar un deziderat pt mici comunitati,poate de tip monastic,poate de tipul primilor credinciosi din Faptele Apostolilor sau cel tarziu pana in perioada martirilor?Cum vedeti voi problema din perspectiva celor discutate pe acest topic?Multumesc anticipat pt raspunsuri.
|
Pai sa vedem...asta inseamna ca trebuie sa renunti la tot ce ai sau sa dai mai mult decat te tine asteptand ca Dumnezeu sa implineasca lipsurile tale si ale familiei, eventual sa primesti si ceva pe deasupra pentru inchipuita virtute?
Pe de alta parte stim ca exista oameni care in numele grijii pentru ziua de maine (de fapt ceva mai mult de atat) fac tot felul de lucruri gresite.
Ei bine, calea corecta e la mijloc.
Foloseste ceea ce ai, nu alerga dupa pleava in vant sacrificand pentru asta ceea ce e concret, real, autentic (se pot da N exemple in acest sens).