Citat:
În prealabil postat de Annyta
Întrebarea asta mi-o tot pun și eu, și e clar că fiecare își răspunde în mod diferit.
Ref la topicul de față, eu cred că a lua chirie nu este în contradicție cu a fi creștin. Chiar dacă e la prețul pieței. Până la urmă chiria se negociază. Acum, eu nu sunt nici pe departe o negociatoare bună, și poate de aceea am agreat să primesc o chirie ceva mai mică decât aș fi vrut inițial. Dar chiriașii mei sunt mulțumiți, eu la fel și nu îmi fac procese deconștiință din cauza asta. Putem să ajutăm pe aproapele, dar în ce fel îl ajutăm, depinde de la caz la caz...
|
Este și normal să răspundem în mod diferit, fiindcă suntem diferiți, este în natura realității noastre ipostatice să fim diferiți. Ideea e să nu cumva să ne treacă prin cap că suntem "în regulă", fără ca asta să însemne că trebuie musai să trăim permanent sub presiunea unei angoase sufocante, cea a nedesăvârșirii. Din Canonul cel Mare am învățat ieri, printre altele, că tristețea adâncă a prăbușirii în păcat nu se dizolvă în deznădejde, ci luminează un paradoxal restart existențial în chiar locul cel mai profund de conștientizare a neputinței de a fi cu adevărat fii ai Tatălui.