
Cuviosul Zosima și Sfânta Maria
Iată Maria Egipteanca, marea sfântă de astăzi.
Cât de păcătoasă a fost! Din ea Domnul a făcut o ființă sfântă ca heruvimii. Prin pocăință s-a făcut întocmai cu îngerii, prin pocăință a distrus iadul în care se afla, și s-a suit întreagă în raiul lui Hristos. Nu există creștin neputincios în această lume, chiar dacă îl atacă cele mai groaznice păcate și ispite ale acestei lumi. Însă este suficient doar ca creștinul să nu uite marile lui arme: pocăința, rugăciunea, postul; să se dedea vreunei nevoințe evanghelice, vreunei virtuți: fie rugăciunii, fie postului, fie iubirii evanghelice, fie îndurării. Să ne amintim de marii sfinți ai lui Dumnezeu, să ne amintim de marea sfântă sărbătorită astăzi, de Cuvioasa Maica noastră Maria Egipteanca, și să fim siguri că Domnul va fi ajutorul nostru la vreme. Sfânta Maria a experiat atât de mult ajutorul minunat din partea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, încât s-a mântuit din groaznicul ei iad, de groaznicii ei demoni. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și astăzi și pururea ne ajută în toate virtuțile noastre evanghelice: în rugăciune, în post, în priveghere, în iubire, în îndurări și în răbdare și în orice altă virtute. Mă rog să ne ajute întotdeauna și să ne călăuzească…
De aceea, niciodată să nu obosești în lupta și în războiul cu păcatele tale… În toate greutățile tale, în cele mai mari căderi ale tale să-ți amintești de acest strigăt al sfintei săptămâni, care are putere să te învieze: “Doamne, mai înainte de sfârșit, până ce nu pier, mântuiește-mă”.