Există vreo legătură între mâncare și starea sufletească?
Cel ce postește, nu trebuie să-și slăbească trupul decât atât cât trebuie, ca să-i înlesnească lupta, ca prin ostenelile trupului și sufletul să se curățească, după cuviință.
Precum trupul îngreunat de mulțimea mâncărurilor face mintea molâie și greoaie, tot așa, când e slăbit de prea multă înfrânare face partea contemplativă a sufletului, posomorâtă și neiubitoare de cunoștință.
Deci mâncărurile trebuie să se potrivească cu starea trupului. Când trupul e sănătos, trebuie să fie chinuit (strunit, prin post) atât cât trebuie, iar când e slăbit, să fie îngrijit, dar cu măsură.
Căci cel ce se nevoiește nu trebuie să-și slăbească trupul decât atâta cât trebuie ca să-i înlesnească lupta, ca prin ostenelile trupului și sufletul să se curățească după cuviință.
Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic în 100 capete
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|