[Dan-Constantin]

Sincer sa fiu nu consider important ce s-a intimplat ci rezultatul !
Nu este un mister,ceva extraordinar,vreo mare taina,nimic din toate astea!
Eu personal m-am nascut si crescut crestin-ortodox,intr-o familie normala, ortodoxa de cind o stiu eu si cit o stiu eu,am fost crescut mai mult de mama mea parintii fiind divortati din 85.
Nu am fost crescut religios sau impins spre religie si credinta niciodata de nimeni,de postit nu am postit decit de citeva ori si atunci doar cu scopul de a merge sa ma spovedesc si impartasesc,asta de citeva ori si mai mult impins de la spate de sotie,pina m-am insurat la 30 de ani, nu tin minte sa fi fost la spovedit si impartasit.
Ca hobyuri am cititul de orice si pescuitul,astfel am avut ocazia sa citesc despre credinte,religii,cam despre orice imi cadea in mana sau mi se parea interesant,de fapt cred ca tot timpul am cautat ceva,nu stiu daca cautam pe Dumnezeu dar cautam ceva.
La inceputul acestui post de anul asta,aveam o neliniste sufleteasca simteam ca trebuie sa fac ceva,si am hotarit eu personal sa postesc si am inceput sa postesc,dupa prima saptamina am hotarit sa imi fac un program de rugaciune dimineata si seara,am scris pe o foaie niste rugaciuni si am inceput sa respect acest program de rugaciune apoi am inceput sa simt nevoia de merge si la biserica,am inceput sa ma simt altfel cind dau ceva la cineva,cu alte cuvinte am inceput sa ma simt altfel decit ma stiam eu,mult mai limpede in gindire,mai linistit si fizic si sufleteste,mai putin agitat,mai concentrat la anumite probleme,practic am inceput sa vad si sa simt altfel viata si cele din jurul meu.
Nu stiu daca este de la post si rugaciune dar stiu sigur ca are legatura cu Dumnezeu si sincer sa fiu a inceput sa imi placa felul asta nou de a Fi al meu,si o sa continui pe drumul asta acum fiind convins de existenta lui Dumnezeu,poate nu pare ceva extraordinar dar sa fiti convinsi ca pentru mine este,deoarece am trecut din lumea aia pe care mi se parea ca o controlez eu figurativ vorbind,la o lume controlata de Dumnezeu din care eu doar fac parte si prin care sunt doar in trecere!
Cam asta e povestea mai pe scurt,dupa cum am spus nimic extraordinar, doar o simpla schimbare de perceptie a credintei si a lui Dumnezeu,practic o trecere de la ideea ca este posibil sa existe ceva,la certitudinea ca exista Dumnezeu,schimbare pe care eu o simt printr-o mare transformare a gindirii mele si a felului de a simti cele din jurul meu,in concluzie ma simt altul fata de cel care eram.