
Să alergăm cu pas vesel și smerit spre Izvorul darurilor, Care revarsă cu îndestulare ape de tămăduire tuturor celor ținuți în legăturile neputințelor sufletești și trupești. Ceea Ce a luminat toate cerurile cu desăvârșita curăție a sufletului și trupului Său Se arată pe pământ ca Un Izvor pururea curgători de binecuvântări cerești. Ceea Ce blestemul Evei a stricat cu nașterea Sa cu ploaia rugăciunilor Sale adapă pământul pustiu al sufletelor noastre și îl face roditor de daruri îngerești. Cununa Adevărului și Crinul înțelegător a toată mireasma Treimii înfrumusețează minunat sufletele Celor Ce O laudă cu credință, aducând la jertfelnicul inimii tămâia rugăciunii în duh și adevăr. Să-I dăruim Ei cununa nădejdii de mântuire, căci cu îndrăzneala Sa nebiruită către Hristos are putere să așeze pașii noștri neputincioși pe calea mântuirii.Aceasta va intra în cămara tainelor dumnezeiești și va ruga pe Hristos să ierte nedreptățile noastre și să ne mai dăruiască încă una din stâlpările milostivirii Sale, ca să ne învrednicim și noi la sfârșitul vieții pământești a primi cununa biruinței.Iată Împărăteasa lumii a binevoit să arate în chip văzut pe pământ semnul milostivirii Sale, dăruindu-ne nouă izvorul tămăduirilor Sale spre mântuirea sufletelor și a trupurilor noastre. Ceea Ce este Adâncul milostivirii scoate apa darurilor Sale și adapă pe toți cei căzuți în adâncul patimilor. Ploaia Cea cerească Care cu picăturile rugăciunii Sale a adus revărsarea binecuvântărilor dumnezeiești pe pământ, adapă și pământul împietrit al inimilor noastre, ca să răsară flori de gânduri cerești. Fântâna Cea tainică a tuturor darurilor Se arată în chip înțelegător tuturor sufletelor celor istovite de arșița patimilor, răcorind setea noastră de mântuire. Norul Cel cuvântător Care a dăruit pământului Ploaia Cea dumnezeiască închipuie pe cerul inimilor noastre nori de rugăciune, care picură cuvinte de laudă și cereri de milostivire către Izvorul milei nesfârșite. Ceea Ce străbate toate marginile lumii, aducând în vasul sufletului Său apa minunilor pentru toți cei însetați de milostivire Își poartă pașii și pe cărările inimilor noastre, curățindu-le de spinii răutății și sădind flori bine înmiresmate de înțelegeri dumnezeiești. Corabia Cea cerească, Care ne poartă pe noi pe valurile acestei lumi netulburați de înălțarea valurilor ispitelor, înaintează spre limanul milostivirii dumnezeiești, unde duce pe toți cei ce se mântuiesc prin rugăciunile Ei. Comoara Cea tainică ascunsă în adâncurile iubirii dumnezeiești Se descuie astăzi cu cheia rugăciunii și dăruiește tuturor mărgăritarele vindecărilor sufletești și trupești. Palatul Cel înțelegător întru Care se ascund toate bogățiile darurilor părintești își deschide și astăzi porțile îndurărilor, primind pe fiii Săi ca să se îndulcească de masa îngerească a iubirii dumnezeiești. Vasul Cel frumos împodobit cu strălucirile Duhului este plin de nectarul milostivirii și adapă pe toți cei ce au gustat din amărăciunea patimilor. Mirul Cel pururea curgător al milostivirii ce izvorăște din rugăciunea Celei fără prihană este picurat pe rănile sufletelor noastre și bine înmiresmează gândurile noastre, mai înainte scufundate în adâncul fărădelegilor. Cortul Cel înțelegător al slavei este adus de îngeri și înfățișat înaintea ochilor noștri sufletești, primind pe toți cei osteniți pe cărarea mântuirii.Iată, stând noi înaintea ușii milostivirii dumnezeiești și priveghind întru tânguirea rugăciunii așteptăm venirea Stăpânei tuturor darurilor, ca să ne descuie nouă vistieriile milei cerești ale Mântuitorului nostru. Către Aceasta dulce glăsuim: Preasfântă Stăpână, Ceea Ce Te-ai învrednicit a fi Cămară cerească Ziditorului lumii și ai adus pe pământ Ploaia Cea Cerească, Ce face roditoare văile inimilor noastre umplându-le de crinii înțelegerilor înalte întru adierile Duhului, ca Un Nor al slavei strălucește și pe cerul inimilor noastre, aducând pe Soarele dreptății, Cel Ce prin Tine strălucește tuturor razele tămăduirilor sufletești și trupești. Tinde-Ți mâna Ta cea milostivă de Maică și risipește toate durerile noastre, ca întru bucuria tămăduirii să-Ți cântăm Ție cu mulțumire: Bucură-Te, Oglinda cerului, Ceea Ce ai strălucit nouă pe Cel nevăzut de ochii cei mulți ai heruvimilor, nu înceta a aduce pentru noi înaintea Stăpânului jertfa cea bineprimită a rugăciunilor Tale împodobite cu mireasma dragostei Tale de Maică ce o ai pururea spre noi, păcătoșii și nevrednicii robii Tăi.Trâmbița Duhului, răsunând în urechile inimii noastre, să ne trezească pe toți din somnul păcatelor spre plinirea marii taine a iubirii. Să ne spălăm ochii înțelegători ai sufletului cu apa de la Izvorul curățirii și să umplem vasele inimilor cu mirul Celei Ce Se face acum Izvor al darurilor sfințitoare. Cei bogați și cei săraci, cei înțelepți și cei nepricepuți, toți câți v-ați bucurat de darurile Izvorului milostivirii veniți să-i aducem cântare de laudă. Nimeni să nu se depărteze, socotind că este nevrednic. Nimeni să nu se arate nerecunoscător milelor Sale, ci toți să ne adunăm într-o ceată duhovnicească, ca să mărim pe Cea care a revărsat ploaia milostivirii Sale asupra tuturor, neîntorcând înapoi nici pe cei nevrednici. Fiecare după măsura iubirii și după puterea lucrătoare a darului s-O cinstească pe Cea Care S-a făcut Izvor al tămăduirii tuturor neputințelor. Căci, iată ! Ea va tămădui însăși neputința noastră de a O lăuda după o măsură mai înaltă și mai vrednică de măreția desăvârșirii Ei. Astăzi toți să se așeze la masa laudelor și să se ospăteze cu îndestulare din cuvintele luminate ce strălucesc Chipul Celei fără prihană, înălțând paharul gândurilor dumnezeiești spre cinstirea Împărătesei cerurilor.Izvorul pururea curgător al milostivirii care adapă tot pământul, Raiul Cel înțelegător în care au fost tăinuite toate darurile îngerești, Cununa laudelor împărătești, Veșmântul iubirii ce acoperă tot pământul de focul dreptei judecăți, Oceanul cel tainic al îndurărilor care străbate tot pământul, Râul Cel dumnezeiesc și pururea curgător al iubirii, Marea ce ascunde adâncurile darurilor Duhului, Scara cerească ce ne suie la înălțimea Treimii, Norul înțelepciunii ce se odihnește pe cerul minții, Raza Cea tămăduitoare ce străbate pâcla neștiinței, Apa Cea vie Care adapă setea de îndumnezeire, Ploaia Cea înțelegătoare care picură daruri în pământul inimilor, Cărarea Cea luminată Ce odihnește pașii săltători ai ostenitorilor pentru mântuire, Privighetoarea înălțimilor taborice viersuind dumnezeiește după măsura înaltă a dorului, mai presus de serafimi, Scara Cea cerească Ce închipuie treptele tainelor dumnezeiești, Oglinda în Care S-a arătat Cuvântul Întrupat, Ușa împărătească prin Care au intrat cetele Sfinților, Poarta Raiului deschisă cu cheia binecuvântării, prin Care ne-am slobozit pe noi de ocara blestemului, Izvorul Cel pururea curgător al cântărilor îngerești din grădina inimii, Făclia înțelepciunii Ce strălucește mințile îndumnezeite, Icoana așezată în altarul inimii și împodobită cu gândurile rugăciunii smerite, Înălțimea Cea neajunsă de îngeri a laudelor dumnezeiești, Lumina Cea înțelegătoare ce se arată și în noaptea păcatelor lumești, Adânc de milostivire umplut din Izvorul Treimii, PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU, să ne arate și pe noi izvoare vii ale darurilor Duhului Sfânt, sfințindu-ne cu roua rugăciunilor Sale neîncetate, ca să moștenim și noi odihna cea veșnică îndulcită de susurul izvoarelor Raiului și de cântările glasurilor îngerești spre slava lui Dumnezeu și lauda Preacuratei Stăpânei noastre în veci. Amin.