[Parascheva16]

CĂTRE MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
DOMNULUI MINISTRU, REMUS PRICOPIE

MEMORIU
privind „EDUCAȚIA SEXUALĂ" ÎN ȘCOLILE ROMÂNEȘTI

I. Proiectul „Sexul vs. Barza" - model nefast de abordare a sexualității, în contextul posibilei introduceri a educației pentru sănătate ca materie obligatorie în școli;
II. Experiența Marii Britanii în domeniul „educației sexuale" și eșecul acesteia;
III. Rolul părinților în „educația sexuală";
IV. Poziția și propunerile organizațiilor non-guvernamentale creștine față de „educația sexuală" în școlile publice din România;
V. Concluzii și propuneri de subiecte pentru dezbaterea publică;
I. Proiectul „Sexul vs. Barza" - model nefast de abordare a sexualității, în contextul posibilei introduceri a educației pentru sănătate ca materie obligatorie în școli

Domnule Ministru,
Organizațiile semnatare au luat act de lansarea proiectului „SEXUL vs BARZA", autointitulat „prima platformă de educaţie sexuală în format video pentru adolescenţi" din România. Proiectul a fost lansat pe 23 aprilie la Palatul Parlamentului1.

Analizând materialele - puse la dispoziția liberă a copiilor prin rețeaua „Biblionet" - am ajuns la concluzia că „modelul educațional" prezentat promovează promiscuitatea sexuală și homosexualitatea, încurajează pornografia și libertinajul, susține lipsa de implicații morale ale actului intim, neagă consecințele avortului și se îndreaptă contra autorității parentale. Viziunea sa „educativă" se reduce, în esenţă, la obişnuirea copiilor cu modelul sexualităţii deschise şi cu metodele contraceptive, este vulgarizantă, hedonistă, anti familie și susceptibilă de producerea unor adânci distorsiuni și traume emoționale și psihice la nivelul personalității elevilor de gimnaziu și liceu.

Precizând faptul că filmul prin care se promovează proiectul conţine imagini explicite, vă prezentăm câteva pasaje din „lecţiile" de sexualitate:

„Sexualitatea înseamnă multă, multă autocunoaştere. Ne descoperim pe noi înşine, corpurile noastre şi transformările prin care ele trec din punct de vedere fizic şi sexual, descoperim că avem anumite zone ale corpului unde ne place să ne atingem sau să fim atinşi, aşa-numitele zone sau puncte erogene, printre care se numără gâtul, buzele, sânii, abdomenul, penisul, testiculele, fundul, spatele, ceafa, loburile urechilor şi lista poate continua. Cu alte cuvinte, observi că unele atingeri sau gesturi te excită."
„...e important să reţinem că unora le plac fetele, altora băieţii, altora ambele sau persoane transgender, unora le plac fetele cu părul scurt, altora, nu. Cu alte cuvinte, suntem diferiţi şi avem preferinţe diferite, o caracteristică super tare a oamenilor, zic eu."
„Poate că ţie şi prietenei tale vă place să va sărutaţi corpurile, dar tu nu eşti pregătit să mergi mai departe. Nu vrei să faceţi sex încă. Asta e o limită a ta pe care o comunici şi o negociezi cu ea. Pentru că sexualitatea înseamnă şi comunicare, înseamnă să-i spui celuilalt ce-ţi place şi ce nu, ce eşti pregătit/ă să faci şi ce nu. Este OK să-i spui prietenului tău că îţi place cum îţi atinge sânii, dar nu vrei să îţi atingă vulva, nu acum. Iar el trebuie să te înţeleagă şi să-ţi respecte decizia."

„OK, la ce vă gândiţi când vă gândiţi la sex? Mă refer acum strict ca definiţii? La ce se referă sexul? Pariu că vi se duce gândul la o bilă de billiard bine lovită, fix la relaţii sexuale, la penis în vagin. Mai puţin la sexul dintre două fete şi doi bărbaţi, nu? Mda, aflaţi că asta e cam nedrept. Pe mine mă mai duce gândul la categoriile în care sunt împărţite speciile. ...Cum ştii dacă ai sex „F" sau „M" ? Păi ţi s-a tot spus de când erai mic, şi ai tăi au ştiut-o de la medicul care s-a uitat între picioarele tale când te-ai născut, a văzut un penis sau o vulvă şi a spus: „E băiat!" sau „E fată!". În plus, tehnologia le permite în ziua de azi doctorilor să spună astfel de lucruri încă de când eşti în uterul mamei şi mai ai ceva luni de stat la copt."
Mai departe, copiilor li se sugerează (deloc subtil) să vizioneze filme porngrafice - dacă n-au făcut-o deja:

„Felul în care actorii şi actriţele din filmele porno reacţionează în timp ce fac sex nu e adevărat, ci este, de multe ori, exagerat. De exemplu, cele mai multe femei nu au orgasm atât de repede sau (şi) se întâmplă mai degraba rar ca două persoane care fac sex să aibă orgasm în acelaşi timp. ...Ceea ce în filmele porno pare a fi absolut normal nu e mereu aşa în viaţa reală: sexul anal e în realitate mai puţin popular decât în filmele porno, iar a ejacula pe cineva nu e un lucru care face plăcere neapărat majorităţii oamenilor."
Iată, mai departe, cum sunt consiliate elevele de liceu, de către aceiaşi „experţi", explicându-li-se că avortul este un lucru la îndemâna oricui, pentru care nu trebuie să dea socoteală nimănui și, contrar evidențelor, că este lipsit de orice consecințe:

„Dacă ai 16 ani, ai dreptul să mergi singură, fără consimţământul părinţilor, la medicul de familie, la ginecolog, la medicul de planificare de familie sau la farmacie pentru a cere informaţii şi servicii sau produse în legătură cu viaţa ta sexuală. Aceasta include orice orice tip de teste sau consultaţii, dar şi contraceptive, procedură de avort, sarcină, asistenţă maternă sau naştere. Poţi, aşadar, decide singură dacă vrei să păstrezi o sarcină sau nu."
Desigur, a păstra o sarcină devine ultima opţiune pentru o adolescentă însărcinată:

„Când rămâi însărcinată, ai trei opţiuni: te poţi decide să faci avort, poţi decide să dai copilul spre adopţie sau te poţi decide să-l păstrezi."
Proiectul „Sexul vs. barza" este susţinut de asociaţii precum „Accept" (a homosexualilor din România), „Front" (feminism radical), European Center for Public Initiatives (grup de lobby pro-avort/pro-homosexualitate) - organizații cu o componentă programatică îndreptată contra familiei tradiționale, nucleare; de business-ul (rețeaua de clinici) de avorturi „Marie Stopes" și de Colegiul Bilingv „George Coşbuc" (unde există o „platforma LGBT" prin care se promovează făţiş homosexualitatea, găzduind inclusiv „parade gay"). De asemenea, programul naţional „Biblionet" sprijină „SEXUL vs BARZA", anunţând promovarea platformei în peste 2.000 de biblioteci publice din România.

Subliniem faptul că d-na deputată PP DD Liliana Mincă2, susţinătoarea proiectului „Sexul vs. Barza", este şi unul dintre cei 18 parlamentari co-inițiatori ai propunerii legislative (de altfel lăudabilă!) a deputatului Tudor Ciuhodaru privind introducerea orelor de „Educaţie pentru sănătate" în trunchiul comun (materie obligatorie)3.

Ce va conţine, în consecinţă, capitolul referitor la viaţa intimă din cadrul materiei „Educaţie pentru sănătate", ne putem lesne închipui. De altfel, Adriana Radu, „specialista în educație sexuală" care apare în clipurile campaniei, spune: „Pasul următor ar fi adoptarea unei legi care să includă educația sexuală ca materie obligatorie în școlile din România. Educația sexuală obligatorie în clasa a IV-a, a VIII-a și a X-a. Fără tăgadă."4

Trecând peste obrăznicia cu care o persoană privată face agenda Ministerului și a Parlamentului, această afirmație imperativă reprezintă noul tip de totalitarism al gândirii, în care se desființează prin forță poziția oponenților, cu toate că nu există nici raționamente și nici fapte care să susțină beneficiile programelor de tip „Sexul vs. Barza" - altele decât afirmațiile autorilor, ridicate la rangul de judecată de valoare.

Simpla enunțare, ca pe o „mantră" a ecuației „contracepție + avort + libertate sexuală = bunăstare + independență" nu o face adevărată. Dimpotrivă, în lumina tuturor studiilor serioase, exact contrariul afirmațiilor partizanilor „educației sexuale" este vădit. Liberalizarea sexualității este corelată negativ cu problemele sociale5.

complet aici:http://www.ortodoxiatinerilor.ro/pol...lile-romanesti


Ce parere aveti despre aceasta educatie seuxla si despre acei psihologoci sau ce o fi care merg in scoli, fara stirea parintirlor, si invata copii sa se masturbeze, sa isi inceapa viata sexuala etc.? Ce este de facut?