[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de cezar_ioan

Partea tristă, după veselie, e că avem de înfruntat o problemă: tu îi consideri persoane pe minerii lui Cosma, cei care au zdrobit cu bestialitate încrederea românilor în libertate şi democraţie, în refacerea ţării. În vreme ce eu îi consider animale feroce, bestii cu mască de chip omenesc.

Asta inseamna ca nu suntem de acord. Eu nu cred ca acei mineri erau animale. Eu cred ca erau oameni. Persoane. Si pe fiecare dintre ei Dumnezeu ii va judeca. In mod personal. Pe animale nu le va judeca Dumnezeu, fiindca, neavand acelea vointa, nu pot avea greseala, dupa cum nu pot avea nici merit. Deci, acei mineri nu erau animale.

Voinţa este o catastrofă care desfiinţează persoana şi omenescul ei, atunci când nu e condusă de raţiune şi de sentimente omeneşti.

Dimpotriva, o persoana devine suflet mort (fara a fi, prin aceasta, mai putin o persoana, fiindca persoana este indelebila) atunci cand vointa ei este obnubilata de sentimente si chiar si atunci cand da ratiunii mai multe importanta decat are. La acei mineri despre care vorbesti predominau sentimentele: ei erau animati de patriotism, ei nu-si vindeau tara. Ei venisera ca salvatori si erau convinsi ca sunt salvatori. Vointa lor era paralizata de o sticla de alcool pe care scria, pompos, "vodca", de fapt o sticla de aldehide si cetone diluate in apa cu damf de anason.

Voinţă are şi dracu, hehe ce voinţă are nenorocitul, cum alege el să nuanţeze abil toate cele spre pieirea omului. Şi vrei să spui că dracu e persoană? Poate... Dar în nici un caz nu îl defineşte voinţa, ci răutatea, care e o problemă a sentimentului şi raţiunii din împletitura moralei. Pe scurt, o problemă de caracter.

In mod clar dracul este persoana. El are acelasi nivel de vointa cu al ingerului si este la fel de persoana cum ingerii sunt persoane. Fiind persoana, are vointa, ca altfel nu ar fi persoana. Desigur, in cazul lui vorbim de o vointa pervertita. Orice se poate perverti: sentimentele, pana si ratiunea, chiar si vointa. In cazul lui Sarsaila, vointa lui este foarte puternica, dar este orientata spre rau. Ratiunea lui este superioara, el cunoaste mult mai multe lucruri decat mine sau decat dumneata. Numai ca e o ratiune folosita spre malefic. In sfarsit, diavolul este plin de sentimente: el nutreste puternice sentimente de ura. Deci, asa cum spui, pe drac nu il defineste vointa, ci rautatea. Caracterul (rau sau bun) este in puterea vointei. Caracterul se poate schimba. Este esenta mesajului meu pentru dra Gabriela: cu ajutorul vointei, omul isi poate sculpta sufletul. Desigur, adevaratul autor este Duhul Sfant. Atat vointa noastra, cat si putinta noastra, de la El vin.

In cazul spiritelor malefice, ele ar avea suficienta vointa ca sa se imbunatateasca, dar sunt orientate spre rau. Ele ajung astfel din mandrie, vointa lor nefiinda in mana vointei Domnului, care a creat lumea prin vointa Sa atotputernica, spunand atat vizibilelor, cat si invizibilelor: "Sa fie!".

Iar in cazul minerilor, daca sunt aceia de care imi amintesc eu, vointa e anesteziata de bautura dubiasa despre care am vorbit. Dezordinea din ratiunea lor si sentimentele lor brambura apar cand vizitiul a adormit pe capra cu ciudata sticla in buzunar.