"Domn’ părinte, știți… mi-a murit câinele și aș vrea o mică înmormântare creștinească, așa… după cum se cade.
Preotul îi răspunde:
-Mai Ioane, eu am avut bunăvoință și te-am ascultat, dar du-te mă de'aici și îngroapă-l undeva, unde ai mai văzut tu înmormântare la câini, cu popă?
Merge Ioan acasă și a doua zi, vine iar:
-Domn’ părinte, apoi io, m-am gândit că totuși… o mică slujbă acolo, nu se poate?
Preotul:
-Mai Ioane, du-te unde-i vrea, du-te caută-ți pe cine-i vrea, să ți-l îngroape, du-te la neoprotestanți și nu mă mai bate la cap.
Ioan se îndreaptă spre ușă supărat și zice:
-Apoi, dacă așa stă situația, eu cu nevastă-mea am strâns, cu greu, vreo 3000 de euro pentru înmormântarea lui AZORICĂ…
Preotul:
-Apoi mă, stai așa, despre AZORICĂ-i vorba? No stai așa mă..!. că Azorică-i câine ortdox, mă!"