Citat:
În prealabil postat de Leonid7
As mai putea raspunde cu urmatoarele lucruri
CRESTINUL care este mai osarduitor,chiar este indemnat sa aiba cat mai putine bucurii,prin post sa micsoreze bucuria pricinuita de mancare,prin insingurare sa limiteze bucuria vederii cu celorlalti,iar la limita ,calugarul sa rupa orice bucurii care ii vin din lumea aceasta,familie,lume,calatorii etc,dedicandu-se cat mai mult lui Dumnezeu. Insa luptandu-se zilnic sa limiteze bucuriile lumesti,ii apar ca rezultate bucuriile duhovnicesti,care sunt de alt rang,si care trec zilnic prin acest razboi nevazut si continuu,care provoaca suferinta,insa care in final,ca victorie,aduce bucuria cea duhovniceasca,care nu piere.
Si lupta cu mandria aduce tot asa suferinta,pentru ca a indura umilirea fara sa ripostezi e greu,insa dobandirea smereniei iata aduce in final bucurie. Si putem continua.
Daca insa te referi la bucuriile lumesti,e adevarat,toti le cautam si le vrem,si eu deasemenea,insa ele nu ne aduc pe termen lung indreptare ,si as putea spune ca sunt urmate de multe ori de dezamagiri si suferinte.
|
Apa vietii
Nevoitorul adevarat - cu putere –
nu doar cu vorbe pe buze,
se hraneste cu otravuri.
Le transforma in nectar.
Nici-un iad nu poate rezista in fata lui,
fiind transformat pe dinlauntru in lumina, pace si bucurie.
Dar daca este refuzat paharul otravit,
cum va putea fi oare gustata apa vietii?