Problema aceasta se poate vedea foarte bine,sunt multe studii pe aceasta tema,intr-o anumita fateta a iudaismului.Intreaga lor istorie este relatata precum o poveste:a exodului,a judecatorilor,a lui David,a lui Ilie,a exilului,samd.Mergand mai in trecut povestea genezei si a patriarhilor,etc.Povestea aceasta era inteleasa intr-un anumit fel,incerc sa simplific cat pot de mult,precum la masa de Sederului,in cadrul Pesach-ului,unde fiecare actiune era o rememorare a povestii cu speranta retrairii ei in prezent,fiecare familie reunita la aceea masa intruchipand speranta israelita colectiva.Aceasta poveste formata din mai multe povesti era inteleasa in cheie fixa,cu o semnificatie strica,considerandu-se in acest fel ca este ferita de inovatii si influente pagane.Intr-un anumit sens era o paralizie spirituala pt ca nu vedeau profunzimea ei,reducand-o la nivelul lor ingust de intelegere,ca fiind singurul valid.Si erau extrem de inclinati spre furie fara retineri fata de oricine le modifica povestea,simbolul lor dorit a fi unul iarasi viu.Manifestarea exterioara a acestei inchistari,poate de inteles intr-o anumita masura cand esti inconjurat de pagani si te consideri (inca) intr-un exil dpdv al implinirii sperantelor religioase,a fost sintetizarea in reguli(cu privire la Templu,Sabat,mancare kosher,etc)fixe si obsedante a ceea ce s-a considerat a fi miezul intangibil al credintei care putea asigura,in intelegerea lor,implinirea promisiunilor legamantului.Exista printre farisei un curent in care se credea ca daca intr-o singura zi toti evreii ar implini regulile si Legea atunci totul s-ar implini pentru ei,o asemenea jertfa colectiva curata garantand implinirea voii lui Dumnezeu.

Mai mult decat atat,dupa arata studii pe aceasta tema,targumurile,care traduceau din ebraica veche in aramaica timpului textele adaugau note explicative care la randul lor din texte explicative au devenit,fara ca toti sa le impartaseasca viziunea reguli normative ale traditiei,dovada a obsedantei lor frici de a nu scapa ceva nereglementat si controlabil in felul lor.Fata de aceste aspecte predicile lui Isus pur si simplu le-au pulverizat si dupa cum spunea un analist militar,,Poti sa spui unuia orice dar sa nu-i dai foc la drapel".Oamenii isi iubesc simbolurile,mai ales cele atasate de sperante nationale si le iubesc fix in forma care ar implini fix doar voia lor.Ceea ce le-a aratat Mantuitorul le-a pus sub semnul intrebarii nu doar unul ci toate simbolurile in care credeau in cheia lor de interpretare.Reactia lor a fost pe masura (Luca 23:21-23).Creativitatea,eliberatoare in adevarata ei profunzime mantuitoare,a Fiului Omului a primit raspunsul traditiei lor.

Ulterior apare un fost fariseu,Pavel,care,cum spunea cineva,reunea in el tot geniul Mediteranei si spune aceiasi poveste,a lui Dumnezeu,a adevaratului Israel,insa intr-o noua interpretare,reunita si implinita in Hristos.In acest mod,dupa cum arata un analist,mare apostol a folosit VT nu numai pt a-si intemeia rationamentul pe Scriptura (cand spun ,,Scriptura"in acest context ma refer la VT,NT fiind la acel moment inca in forma embrionara din punct de vedere al scrierii textelor)ci pentru a arata ca acelsi text se eliberase cumva de traditia statica de interpretare iudaica gasindu-si implinirea in acelasi mod in care Hristos nu a anulat Legea ci a implinit-o.Aceasta creativitate in Duh apostolului,alaturi de aratarea trairii si intelegerii corecte de catre Hristos,au fost de fapt loviturile de ciocan pentru orice tentativa reductionista care desi pare a conserva de fapt mumifica si goleste de viata povestea,facand-o un interesant exponat mort.