Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Bineînțeles că e de Andrei Pleșu; topicul pornește de la cartea lui, „Parabolele lui Iisus”.
Îmi pare rău, însă, că nu ai luat aminte la conținutul comentariului, ci te-ai grăbit să-l citești din perspectiva etichetei pe care i-ai pus-o autorului.
P.S. De altfel, chiar speram să comentezi citatul pe care l-am dat, însă referindu-te chiar la el, arătând, punctual, cu ce anume nu ești de acord și cu ce ești.
|
Asta am si facut, am comentat citatul, nu ai observat. Nu am citit tot topicul, doar titlul. Fiecare spune doar ce stie in functie de ce conceptii are. De exemplu un neoprotestant nu va putea spune ceva corect despre invatatura ortodoxa, pentru ca nu o cunoaste si oricum are alte conceptii, ale cultului sau. De aceea noi in privinta asta ne ghidam dupa spusele sfintilor si invatatura Bisericii. La fel, cand vrem sa mergem la doctor nu ne ducem sa consultam un mecanic, decat daca acela a studiat si el si stie cate ceva.
Eu am dat varianta pozitiva, in care in dogma sunt incluse si canoane si sfaturile privind trairea, etc. Pentru ca daca Plesu vorbeste de relativizarea sau modificarea dogmei dupa simtirea noastra e evident ca e o ratacire. I-am acordat premisa de nevinovatie.
Dogma este o suma de afirmatii care constituie adevarul revelat in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, clarificat si de Biserica in cazurile ce au necesitat acest lucru. Responsabilitatea noastra este sa le acceptam si sa le adoptam, nu depind de noi si nu le putem modifica.
Contributia noastra este partea a doua, doar aici putem avea influenta noastra. Este credinta noastra, adica adoptarea acestor invataturi si credinta in ele. Dogma poate sa o cunoasca si un ateu, dar nu are si credinta. Datorita credintei trebuie sa urmeze si faptele credintei, cea mai buna fapta fiind chiar credinta. Credinta fara fapte este o neintelegere aparuta odata cu Luther. La fel, faptele fara credinta inseamna umanism ateu, fara legatura cu crestinismul.
Observam aceasta succesiune chiar in Noul Testament. Mai intai persoana aude adevarul, adica dogma. Apoi crede in ea si ca urmare este botezat, urmand sa creasca spiritual datorita faptelor bune si harului.
La pilda talantilor nu am incumet sa comentez, doar dupa ce citesc cateva articole ortodoxe referitoare la interpretarea acestei pilde. Are probabil legatura cu binele pe care putem sa-l facem si nu l-am facut.