Ma bucura faptul ca cei de la
Ziarul Lumina au o rubrica numita
Memoria Bisericii, in care vorbesc despre preotii inchisi in perioada comunista. Prin intermediul acesta putem si noi sa-i cunoastem si sa ii pomenim.
"Părintele Gheorghe Purdea a fost unul dintre păstorii ortodocși de înaltă ținută din zona Turda-Târnăveni, un slujitor dăruit altarului și păstoriților săi. Acesta s-a născut la 26 august 1915, în comuna Pădureni, județul Cluj, în familia preotului Gheorghe Purdea, un slujitor iubit în această parte a Ardealului. După școala primară din Pădureni (1926), tânărul Purdea a urmat liceul din Turda (1934), apoi, cu mari greutăți financiare și cu bursă socială, Academia Teologică din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1943, ulterior obținând licența la Sibiu.
Se căsătorește și este hirotonit un an mai târziu pe seama Parohiei Crăiești, județul Turda. Datorită statutului său în localitate și pentru că era iubit de credincioși, după instalarea regimului comunist părintele Purdea a intrat în atenția organelor de Securitate. Gestul care i-a atras arestarea a fost ajutorul financiar dat unui prieten din copilărie, Traian Berariu, care în perioada interbelică militase în Mișcarea legionară. În fapt, părintele Purdea îl ajutase pe Berariu să-și vândă grâul pe care îl recoltase de pe câmp, fără a avea cunoștință că acesta era urmărit de autorități pentru antecedentele politice.
În consecință, la 18 iunie 1949, Securitatea a descins la domiciliul său, terorizându-i soția, pe cei doi copii și făcându-i o percheziție amănunțită. Părintele era acuzat de omisiune la denunț. La puțin timp, el se prezintă la unitatea de Securitate din Turda, intrând astfel în malaxorul anchetelor. Securitatea l-a trimis în justiție într-un lot format din 11 inculpați. A fost condamnat prin Sentința nr. 1619 din 30 noiembrie 1949 a Tribunalului Militar Cluj la 3 ani închisoare corecțională, pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale“.
Părintele Gheorghe Purdea a cunoscut universul concentraționar comunist începând cu Penitenciarul Aiud, pentru ca, din 1950, să fie trimis la Canal. A muncit în „brigada hoților“ (a preoților) de la Valea Neagră, apoi, din mai 1951, la Poarta Albă. Deși trebuia să fie eliberat la expirarea pedepsei, organele MAI decid încadrarea părintelui Purdea în colonie de muncă pentru 24 de luni. Din noiembrie 1952 este mutat la colonia Galeș, apoi, din august 1953, la Onești.
A fost eliberat la 1 mai 1954, părintele fiind nevoit să-și câștige pâinea lucrând la o întreprindere din Turda. Revine la slujirea preoțească în parohia în care tatăl său ridicase o biserică, la Agriș. În 1966 îl găsim slujitor la Cornești, județul Mureș, pentru ca zece ani mai târziu să iasă la pensie."
