[cristiboss56]

Cel ce prin cântări fără tăcere şi cu laude neîncetate eşti slăvit „întru cei de sus de Puterile cele gândite; Cel ce şi corul obştesc al firilor ii faci să-Ţi înalţe cuvântare de laudă după cuvintele ce sunt într-însele, Cel ce şi de îngeri, şi de oameni, şi de vietăţile cele necuvântătoare, şi de stihii întru tot ceasul eşti lăudat şi de toată suflarea şi zidirea cu vrednică cuviinţă eşti preamărit, împreună cu unul născut Fiul Tău şi cu preasfântul Tău Duh . Puterea cea izvorătoare şi neîmpuţinată şi pricina dintâi'* a izvoarelor de putere curgătoare ale Dumnezeirii şi ale luminii. Cel preadeplin întru toate cele ce sunt, de către cei mai sus de necercetat, depăşind cunoştinţa tuturor, de cei mai de jos cu totul neînţeles, iar intru cei din mijloc cu desăvârşire necunoscut. Bunătatea cea necuprinsă şi pururea vieţuitoare. Cel ce întorci toate spre ceea ce este defolos, fiind început al bunătăţii, şi le îmbunezi şi în bunătatea lor le păzeşti. Cel ce cu atât de tare dragoste ne-ai iubit pe noi încât pe Fiul Tău cel unul născut la neamul nostru L-ai trimis, şi S-a întrupat, şi prin iconomia Lui cea înfricoşată, prin Cruce şi moarte, din stricăciunea morţii şi din legăturile iadului cele nedezlegate ne-ai izbăvit Cel ce eşti bun spre cei nemulţumitori şi Te bucuri de mântuirea celor pierduţi. Cel ce pe toţi cei păcătoşi ca mine, numai pentru nădejdea lor, cu milă îi îngrădeşti şi eşti mai iubitor de fii faţă de ei decât orice părinte.
Preaînalte, Necuprinsule, Preabunule Părinte, Atoatefăcătorule, Atotputernice, toţi ne închinăm Ţie şi Ţie ne rugăm, chemând spre ajutor şi sprijin milele Tale şi îndurările Tale. Ascultă, Doamne, ticăloasa mea rugăciune, a netrebnicului şi nevrednicului robului Tău. Vezi mintea mea cea schimbătoare zăcând înaintea bunătăţii Tale şi aşteptând ajutorul cel de sus, de la dreapta Ta cea atotţii- toare şi căutând mântuirea.
Tu cunoşti, Stăpâne, „Cel ce cerci inimile şi rărunchii, că şi întru cele de-a dreapta şi întrucele de - a stânga şi prin firea mea şi prin nevăzuţii vrăjmaşi, neîmpăcat război am de-a pururea. Căci dacă mă abat spre cele de-a dreapta, îndată se înmulţeşte asupra mea nedreptatea mândrilor şi mă fac spurcat şi de scârbă înaintea Ta Doamne, „ca o zdreanţă lepădată s-a socotit toată dreptatea mea". Dacă ticălosul meu trup îl voi griji cât de puţin pentru neputinţa lui, îndată ca o mare sălbăticită se fac şi mintea, şi inima, şi nu pot birui nebunia nestăpânită a pântecelui şi nu mai am pace, ci din toate părţile sunt tras de gânduri către pofte necuvioase şi de aceea cad cu totul întru cele de-a stânga. Dar precum m-ai izbăvit, Doamne, pentru îndurările Tale cele multe din deşertăciunea şi rătăcirea lumii, aşa şi acum, Doamne, Doamne, puterea mântuirii mele şi Dumnezeul meu, scapă-mâ in chip desăvârşit pe mine, ticălosul, cel ce în sinea mea sunt de-a pururea înfăşurat în toată răutatea mea cea ascunsă şi în greşalele mele cele de multe feluri. Facă-mi-se mie osârdie şi tărie prin puterea Ta, „căci lauda puterii noastre Tu eşti. Doamne. Căci foarte puţină a rămas osârdia mea şi „am căzut ca frunzele” eu, ticălosul, din lenevirea mea şi din lepădarea inimii mele. Deci, varsă, Doamne, în sufletul meu, o picătură din apele darului Tău, curăţind trândăvia lui şi ceaţa şi orbirea, şi îndem- nându-1 spre lupte duhovniceşti. în noian nemărginit de plăceri mă aflu, Doamne, şi în necontenite schimbări de patimi mă primejduiesc eu, ticălosul. Chem adâncul îndurărilor Tale, Cârmuitorule a toată lumea. Bunule, măntuieste zidirea Ta, ca să nu mă înghită iarăşi cuptorul patimilor. Caută spre inima mea cea desfrânată, Cel ce cu voia Ta toate le-ai adus întru fiinţă, şi fă-o să se întoarcă şi să se schimbe, trecând într-o viaţă mai bună. Trimite-mi mie, trândavului şi păcătosului, celui ce zic şi nu fac, osârdie şi luminare şi tărie, ca cele ce le spun să le şi împlinesc. Izbăveşte-mă de cursele potrivnicului şi ale stricăciunii şi mă măntuieste numai din bunătatea Ta, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor Tăi. Că Ţie se cade a ne milui şi a ne mântui pe noi, Dumnezeule, şi Ţie slavă şi mulţumită şi închinăciune înălţăm , împreună cu unul născut Fiul Tău şi cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh , acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin .