R: Articolul 200 Cod Penal, care incrimina homosexualitatea, a fost abrogat la presiuni externe, in urma cu patru ani. Ca o consecinta foarte grava, acest lucru semnifica, in ochii multor tineri, recomandarea de catre stat a homosexualitatii ca o alternativa normala de viata. Cum trebuie sa priveasca un tanar roman homosexualitatea, si care trebuie sa fie atitudinea sa fata de cei in cauza (de homosexuali)?
Pr. MAA : Aici sunt doua intrebari puse intr-una singura. Prima, referitoare la relatia statului cu homosexualitatea, si a doua, atitudinea tinerilor romani fata de homosexualitate.
Intai, o lamurire: homosexualitatea este o boala, o boala sufleteasca, perfect vindecabila; personal, ca preot, am avut cazuri de homosexuali care s-au vindecat total, au ajuns sa aiba familii, copii pe cale naturala; acum sunt foarte fericiti, iar perioada de homosexualitate din viata lor a ramas ca un fel de vis urat, de care nu mai stiu de obicei decat ei si duhovnicul lor. Totul in ei este vindecat, limpezit, curatat, nu mai au nici cea mai mica ezitare in aceasta directie. Deci, iata, homosexualitatea este o boala care se poate vindeca. Biserica ofera leacul pentru aceasta boala.
A-i spune unui bolnav “vai, ce bine ca esti bolnav! Asta te face deosebit de ceilalti oameni!” (apropo de promovarea “diversitatii”, foarte la moda acum) inseamna a-i dori raul. Inseamna ca doresti ca el sa ramana in boala si sa sufere consecintele ei. Urmarea, plata homosexualitatii este moartea, iadul. Este de ajuns sa citim din capitolul 1 al epistolei catre Romani a Sf. Ap Pavel, ca sa lamurim problema definitiv: “cei care savarsesc acestea sunt vrednici de moarte”.
Atitudinea tinerilor fata de homosexualitate trebuie sa fie urmatoarea: avem de-a face cu o boala, ne este mila de cel bolnav, dar daca el zice “este bine sa fii bolnav si sa imprastii si la altii aceasta boala”, atunci pe cat posibil el trebuie izolat, sau cel putin noi trebuie sa ne ferim de el. Ne rugam ca Dumnezeu sa-l lumineze, sa-l ajute sa se vindece, iar in rest… nu trebuie sa avem de-a face cu el.
Insa in momentul in care un homosexual isi realizeaza conditia si doreste sa se vindece, trebuie sprijinit pe cat posibil, ajutat, pentru ca isi da seama de suferinta sa si cauta vindecarea!
In ce priveste atitudinea statului fata de homosexualitate, aceasta problema este legata de ceea ce am discutat mai inainte. Avem un stat laic, ateu, deci poate adopta cu usurinta orice lege. Nu este un regim pro-romanesc, ci unul…am putea spune de ocupatie, care ne impune lucruri care nu au nici o legatura cu credinta si traditiile noastre. Cei care ne conduc, in cea mai mare parte, sunt niste straini inculti care habar nu au de nimic despre neamul romanesc, despre credinta crestina, n-au citit Biblia macar o data in viata lor – sau n-au inteles nimic din ea, chiar daca au citit-o – si atunci nu pot face decat ce au facut acum patru ani cand, de Sfantul Ilie, au legalizat viciul homosexualitatii prin abrogarea articolului 200! Asta dovedeste cat sunt de pagani si de dusmani ai lui Dumnezeu. Cred ca treaba este lamurita.
R: Mass-media: multa violenta, pornografie, vulgaritate; tot felul de alternative de viata “sanatoase” ca prostitutia, homosexualitatea, banul cu orice pret ca scop in viata – iata doar cateva din pericolele care ne pandesc in ziare, la radio sau TV. Cum poate tanarul roman sa deosebeasca binele de rau si adevarul de minciuna?
Pr. MAA : Deosebirea adevarului de minciuna in media este atat de complicata, incat nici specialistii in domeniul dezinformarii nu mai reusesc sa o faca! Cine parcurge carti de specialitate din domeniu, ramane socat de cat de usor poate fi manipulata cea mai banala stire si cat de greu este pentru un nespecialist sa discearna intentiile reale ale celor care au prelucrat stirea respectiva. Pentru omul obisnuit, asa ceva este aproape imposibil, asa incat cel mai bun lucru pe care il poate face este… sa renunte la spectacolul mass-media. Eu nu ma uit la televizor si nu ascult radioul, ziare citesc foarte rar – si inca n-a venit sfarsitul lumii si eu nu am aflat! Nu cred sa fi pierdut vreo stire cu adevarat importanta. Traiesc in mijlocul capitalei si nu s-a intamplat sa circul pe banda stanga in loc de cea dreapta pentru ca n-am citit ziarele! Mai mult, daca intrebi pe cineva la ce ii foloseste televizorul, practic, nu va putea sa iti dea vreun raspuns. De fapt, nici nu foloseste la nimic…
Daca tot suntem in epoca moderna, iata ce poate face un tanar ca sa preia in mainile lui fraiele informatiei, fara sa mai depinde de altii: sa-si cumpere un calculator pe care sa isi puna muzica buna, lecturile si tot ceea ce merita sa fie retinut, iar in rest sa nu bage in seama nimic. Pe langa asta, cei care cauta adevarul trebuie sa fie uniti, sa comunice unul cu celalalt, si in felul acesta vor fi informati.
Este foarte clar ca mass-media se supune banului. Iar banul pentru mass-media provine la ora actuala din alte tari, deci media slujeste unor interese straine, la fel ca majoritatea celor care sunt pusi in fruntea statului roman actualmente.
|