[vsovivivi]

Şi ştii cum te păcăleşte 'conştiinţa'? Am aflat de la Domnul... păi atunci când tu îndrăzneşti să faci binele, vine 'ea' cu o verificare şi o atenţionare îngrijorătoare avertizându-te foarte serios şi disperat că cică urmează să faci sau chiar tocmai acum faci răul, arătându-ţi păcatul pe care cică-l săvârşeşti speriindu-te cu cât de mult o să plăteşti dacă nu o asculţi pe ea conştiinţa ta, dar tu nici nu-l săvârşeşti şi nici nu aveai de gând să-l faci dar nuţi dai seama de asta, nu vezi că este o minciună acolo ca să cazi în ispită, adică conştinţei îi este frică mare ca nu cumva să faci păcatul ăla cu care greşit şi prost aseamănă ea ceea ce tocmai faci tu sau ai vrea să faci şi aşa aduce pe tapet nu păctul pe care-l faci ci păcatul pe care nu-l faci dar ea susţine că-l faci, dar tu nici nu-l faci şi nici nu l-ai fi făcut dar nu asta contează ci pentru ea contează să ţi se pară că asta intenţionai să faci, adică păcatul insinuat pe care-l pomeneşte ea ca să te avertizeze, şi atunci te atenţionează viclean şi fals ca să te includă în mulţimea lor, mulţimea dracilor înţelepţi căci tu nu poţi să ştii, nu poţi observa, nu poţi rememora şi nu-ţi dai seama clar de frică şi cedeţi dându-i dreptat, fiindcă te încrezi în ea căci pare serioasă, însă ce se întâmplă, tu văzând chiar atunci păcatul pomenit de ea îl înhaţi cu poftă fără să realizezi şi lăsându-te mituit cu mărirea iată că te învoieşti foarte foarte uşor şi iată că deja-l şi făcuşi tocmai pe păcatul apărut în mintea şi în ochii tăi tocmai de la alarma asta falsă! Adică ai cunoscut cu ochiul şi învoirea idolul purtător de păcat şi nici măcar nu intenţionai şi nici nu făceai asta însă te-a păcălit şi l-ai făcut, deci te-ai spurcat.

Acolo li aşa ne păcăleşte 'conştiinţa' şi acolo şi aşa ne învoim ca proştii lăsându-ne mituiţi cu mărirea! Ne învoim dându-i dreptate şi păcătuim cu păcatul de care cică ar vrea să ne ferească şi să ne scape! Nu era al nostru ci aşa ar părea dar la o atentă cercetare se poate observa că era un truc viclean de parcă ar fi fost o conştiinţă, un mecanism al firii care cică ne păzeşte de rău şi să nu cădem în rău... vrăjeală!

Asta e! Mare porcărie, curat murdar, 'înţeleaptă' viclenie!.. Îi strigă porcului că cică-l taie dacă nu se lasă mituit cu nişte păpuşoi (modificat genetic prin depunere de păcate) din aria vecină. Şi el ce să facă săracul porc? Păi e aşa de gras încât e neputincios şi deci nu se poate opune şi atunci pune râtul cu fatalitate şi deznădejde la valău ca un mare privalalău... valăul altuia.

Adică dracool din om se bucură nu pentru desăvârşirea lui întru Dumnezeu ci pentru păcătuirea concurenţilor, şi asta e fericirea şi mărirea lui pismaşe şi pe scara asta spurcată coboară el crezând că urcă deşi pare că stă..pe loc, căci desăvârşirea lui este defapt căderea în păcate a concurenţilor lui.