Figura Maicii Domnului si semnificatiile diferitelor momente ale vietii ei au fost talcuite pe tot parcursul dezvoltatii gandirii patristice,in diferite contexte sau dimensiuni ale analizei.Chiril al Alexandriei reprezinta un moment teologic si cred ca ar fi oarecum injust sa-i cer sa aiba aceiasi intelegere cu Cabasila,nu neaparat diferita ca esenta dar dintr-un alt unghi al abordarii.Personal nu vad nici o problema in a urmari o abordare pe tot parcursul unei gandiri pt a o surprinde in diferite faze,nu am cum sa limitez totul la un Parinte sau la un moment istoric,cred ca nici ei nu si-ar fi dorit asta.M-ar interesa o analiza a dvs la respectiva omilie,chiar in paralel cu gandirea lui Chiril,eu daca m-as apuca,si evit asta,m-as duce tocmai la textul biblic,contextul iudaic,lumea apocrifelor(sunt importante pt ca arata nu numai ce nu s-a retinut dar si modul evolutiei evlaviei populare paralela cu imbisericirii credinciosilor) si a traditiei (abordarea Sfantului Vasile cel Mare care o numeste ,,Biserica Sfintita si Rai Cuvantator"-a se vedea axion la Liturghia sfantului)si as sfarsi finalmente intr-o previzibila redaktionsgeschichte a textului biblic.Speram ca dvs sa realizati o integrare patristica cu o anvergura superioara,chiar avand ca bun punct de plecare spusele lui Chiril.PS:am recomandat omilia pt ca am citit-o cu mare atentie si chiar cred ca are pasaje ce merita analizate.Daca nu considerati necesar nu-i nici o problema,propunerea mea era doar o propunere fara caracter coercitiv :) Numai bine.