[fallen]

În prealabil postat de cezar_ioan

Din câte înţeleg, persoana în cauză încearcă să folosească metoda jumătăţilor de măsură.
Dacă nu merge cu butoiul, hai să încercăm cu păhărelul, cu stropişorul: azi mai bem niţel, mâine un picuţ etc. Poate îl păcălim pe adversar, poate îl ducem noi de nas cumva.

Naivităţi tipice, ale unui om care nu înţelege ce tragedie joacă, el împreună cu familia co-participantă, cu amicii şi cu tovarăşu dracu-alcoolul.
Mecanisme de autosabotare, tipice pentru cel împătimit.
Iubirea de alcool şi de o viaţă tulbure şi nefericită, sunt atât de mari încât încearcă tot felul de tertipuri care nu îl ajută cu nimic. Dimpotrivă, prelungesc agonia şi crează noi breşe pentru adâncirea autodistrugerii.

Un lucru e clar: omul nu a ajuns încă la fundul sacului. Mai are, încă, de pierdut. Păcat!

Cât priveşte tipul de consum, puţintel şi des sau mai rar şi mai multicel: păcăleală, şiretlicuri naive, dus cu preşul, tragere de timp întrucât nu înţelege sensul şi mecanismele problemei.
Singura soluţie e intrarea în abstinenţă totală. Dar acest lucru nu prea îl face nimeni fără suport. E nevoie de specialist adevărat (medicii în general nu înţeleg alcoolismul, în ciuda sutelor de tratate care abordează complexitatea acestei tulburări) care se numeşte, simplu: AA.

Câtă vreme AA a ajutat milioane de oameni să părăsească definitiv condiţia alcoolicului iar alte căi de tratament nu au dat rezultat, concluzia se impune de la sine: omul nu vrea să se vindece, iubeşte prea mult condiţia vieţii de alcoolic, mai are încă de pierdut.

Ce mă surprinde e să văd cum colaboraţi cu el în menţinerea unei linii tulburi, de nesoluţionare. Cred că ştiţi că un dependent trăieşte împreună cu un co-dependent şi că tulburarea de fond e comună, doar forma de manifestare diferă. În literatura AA sunt descrise pe larg şi în limbaj simplu, accesibil, aceste realităţi.
Vă sfătuiesc cu toată seiozitatea să mergeţi la şedinţele AA sau ALANON, dumneavoastră, dacă el nu vrea. Poate va înţelege prin dvs. cum stau lucrurile şi ce i se întâmplă de fapt.

Reţineţi vă rog că sunt două feluri de alcoolic: manifest şi latent (care "bea" prin celălalt, care îşi satisface patima indirect, folosindu-se de slăbiciunea celuilalt, pe care "dă vina" şi cu ajutorul căruia îşi menţine o imagine de sine şi publică "impecabilă", "nobilă", "morală" Şi care culege apreciere pe acest drum ocolit, de-a dreptul pervers: of, săraca, vai cât a luptat şi câte a suportat de la beţivul ăla nenorocit. Dar câte a provocat şi menţinut nu ştie nimeni, nici măcar fariseul însuşi. NOi, însă, cei care am supravieţuit alcoolismului şi care l-am depăşit prin mila lui Dumnezeu, noi însă ştim. Şi dacă noi ştim, gândiţi-vă că mai ştie cineva. Precum şi Cineva.).
Dvs. cărei categorii credeţi că aparţineţi?

Eu nu-i sunt persoanei in cauza nici sotie, nici mama. Dar chiar daca eram nu vad cu ce as fi putut schimba lucrurile. Probabil daca ar fi fost vorba de sotul sau concubinul meu (fereasca Dumnezeu), eu as fi vrut sa merg la AA, asa cum merg si la biserica, in speranta ca poate as afla niste lucruri cu care l-as putea convinge, insa el ar face tot ceea ce face si acum, si anume s-ar enerva de atatea "figuri" si mi-ar interzice sa ma mai duc, daca vin acasa si-l bat la cap. La fel cum zice acum al meu ca fac un abuz cand ii spun ca nu e bine sa faci treaba duminica, sa mananci de dulce in posturi si altele, probabil la fel ar spune si daca ar fi alcoolic si i-as zice sa nu mai bea. Si cu siguranta ar putea deveni si violent. Asa ca ma indoiesc ca ar fi de acord, ar saluta ideea ca eu sa ma duc acum la AA ca sa il ajut pe frate-miu, cu toate ca a afirmat si el, la randul lui , ca e vina parintilor ca i-au tolerat un astfel de comportament si nu au dschis ochii nici macar cand fosta prietena a lui le-a atras atentia. Si tocmai el, dupa ce a spus asta, l-a chemat intr-o zi la noi si i-a dat sa bea (eu eram la munca) si apoi mi-a zis ca nu a baut mult, doar 2 pahare de vin si apoi au iesit la o terasa cu alti baieti, si-au luat toti cate o bere si unul n-a putut s-o bea ca era prea rece si abaut-o frate-miu si pe a lui...Acum ma intreb daca eram acasa ce-as fi putut sa fac, sa i-o iau din fata? Noroc ca nu a ajuns acasa cu dorinta de a se face praf, ca inainte....A doua zi am iesit la gratar si la fel au baut trei baieti 2 bidoane de 2 litri...iar mai apoi (dupa ce s-a terminat berea, din fericire) unul din ei a mai chemat pe un cumnat mai in varsta, despre care ne-a avertizat ca a ieit din spital si e pe tratament, apoi dupa ce a plecat batranul ne-a povestit ca tocmai din cauza asta sufera si face tratament... Nici nu stiu cum e mai bine, daca nu l-am mai chema pe la noi sau pe afara, probabil stand numai in casa i s-ar agrava depresia. Poate o solutie ar fii atunci cand il chemam sa nu mai consumam nici noi, ma gandesc.