Un remember trist Piata Universitatii 13-15 iunie 1990
Ca sa intelem ce s-a intamplat atunci, trebuie sa vedem care a fost contextul.
Astfel, Petre Roman a facut o mare prostie atunci cand l-a numit pe generalul Mihai Chitac ca ministrul de interne. Dincolo de orice merite a acestuia in calitate de comandant al trupelor chimice a MAPn, s-a dovedit un om slab, timorat, care nu a stiut sa impuna fermitate si hotarare in actiunea fortelor de ordine.
Daca va amintiti, in primele luni ale anului 1990, politistii erau jigniti, scuipati sau chiar batuti de diversi golani si infractori, iar apelativul "ba militiene"" era folosit intr-un mod cu totul cretin (desi ei ar fi trebuit sa fie mandri ca au fost militieni si ca au servit statul si poporul roman indiferent de regimul politic care era inainte de 1990).
Unele cereri a celor din pata Universitatii erau indraptatite, insa si ei au gresit! Acele doleante nu se putea rezolva in strada, ci prin dialog constructiv cu puterea si cu Ion Iliescu.
De altfel exista un organ reprezentativ, ales democratic, si anume CPUN, unde erau reprezentate toate partidele politice de la aceea vreme, iar Ion Iliescu in cadrul CPUN s-a aratat dispus la dialog, inclusiv cu Ion Ratiu, Radu Campeanu sau Corneliu Coposu.
Au urmat alegerile din mai 1990, castigate detasat de Ion Iliescu si FSN, si recunoscute de altfel si de observatorii straini ca fiind democratice si corecte. Si oricum, victoria FSN si a lui Ion Iliescu a fost concludenta- aici la Vaslui Ion iliescu a castigat cu 85%.
Dupa alegeri, protestatarii din piata Universitatii nu au inteles regula de aur a democratiei: minoritatea se supune majoritatii. Era timpul sa terminam cu perioada de incertitudini si fiecare sa se intoarca la locul sau de munca.
Astfel, interventia politiei din ziua de 13 iunie 1990 a fost perfect legala si normala, si in nici un caz nu poate fi calificata drept "represiune"", ci doar o operatiune de rutina pentru restabilirea ordinii si linistii publice. Acei protestatari care mai ramasesera in piata dupa alegeri incalcau legea, deoarece ocupau ilegal un spatiu public, nu aveeau autorizatie de la primaria capitalei si blocau circulatia mijloacelor RATB.
Din pacate, asa cum a recunoscut si Petre Roman, actiunea politiei a fost "neprofesionist organizata"". Vina o poarta: Petre Roman, Mihai Chitac, colonelul Diamandescu (pentru ca nu a stiut sa-si organizeze dispozitivul de interventie si pentru ca a acceptat ca politistii din dispozitiv sa nu fie inarmati cu munitie de razboi) si generalul Batlan (seful politiei capitalei).
In mod normal, trebuia ca politistii ce aparau sediul IGP si a SRI sa fie dotati cu arme de foc si munitie de razboi, si sa aiba consemn clar: tras in aer si apoi la picioare. Ar fi fost in conformitate cu regulamentele militare, iar acei golani si infractori de drept comun care au incendiat sediul unor institutii vitale ale statului meritau impuscati fara discutie!
Daca va uitati in imaginile de atunci, veti vedea ca scutierii reusesc in prima faza sa-i respinga pe turbulenti, dar apoi inexplicabil se retrag! In mod normal, trebuia facut cordon de politisti in fata IGPR si SRI, care sa fie inarmati cu pistoale automate, si dupa prima salva trasa in aer, daca turbulentii i atacau cu pietre ori sticle incendiare (cum s-a intamplat) tras in plin!
S-a speculat aceea discutie radio intre colonelul Diamandescu si generalul Batlan din care ar reiesi ca incedierea autobuzului ar fi fost inscenata, insa imi vine greu sa cred asa ceva! Nu vad ce interes ar fi avut, iar Ion Iliescu cu atat mai putin- castigasera detasat alegerile si aveea nevoie de liniste, nu sa-si bata singur cuie in talpa.
In aceste conditii, Ion Iliescu si Petre Roman decid sa-i cheme pe minieri. Desi au gresit, omeneste i inteleg- au actionat sub presiunea evenimentelor, cand situatia era scapata de sub control de o politie timorata, speriata, prost condusa si mai ales neinarmata!
|