Sa facem cele de cuviinta pentru pomenirea parintelui Justin. In acelasi timp, trebuie sa stim ca nu-l putem pretui altfel decat urmandu-i exemplul. Da, e frumos ca exista dovezi de sfintenie a parintelui Iustin. Bun. Ce facem cu acest dar dat noua, romanilor? Il punem in vitrina si atat? Nu. Eu cred ca exemplul parintelui Justin trebuie sa duca la redesteptarea constiintei religioase si nationale intr-o masura mai mare.


Daca ne dorim vesnicia, nu o putem obtine decat facand voia lui Dumnezeu, vorbind cu El si pentru El. Vorbind pentru El si pentru noi atunci cand trebuie sa ne aparam valorile spirituale si nationale. Sa invatam sa plangem atunci cand credinta ortodoxa este amenintata, asa cum ne-a sfatuit bunul nostru parinte. Noi plecam in strainatate pentru a aduna mai multi bani. Dar unde plecam si ce facem concret, atunci cand sub ochii nostri credinta este agresata prin diverse mijloace?


Parintele Iustin ne-a demonstrat ca se poate sa avem si demnitate de romani si credinta si dragoste fata de aproapele. Sa fim pregatiti de moarte si noi, caci scopul vietuirii noastre pe pamant este dobandirea Duhului Sfant, nu a valorilor materiale si placerilor.


Sa ne abtinem de la compromisuri pentru avantaje materiale sau de alta natura, asa cum ne-au invatat si parintele Justin si alti mari duhovnici. Altminteri, vom fi niste oameni care se fac frati cu cel rau pentru a se descurca si atat. E plina lumea de astfel de oameni. Crestinii nu trebuie sa se comporte astfel. Plecarea parintelui Justin nu trebuie sa ne paralizeze, ci dimpotriva.


Ce le dadea puteri mucenicilor de odinioara sa marturiseasca credinta? Ce aveau ei in plus fata de noi? Mai multa simplitate. Multi sfinti ar fi dorit sa traiasca in aceste vremuri pentru a-l marturisi pe Hristos.


Ucenicii unor astfel de duhovnici au mari responsabilitati fata de memoria parintelui lor duhovnicesc. Nu vor putea spune ca anumite lucruri nu le-au stiut. Primul pericol este mandria. In timp ce noi ne pierdem in discutii mai mult sau mai putin realiste, necuratul ne lasa cu traista goala, ba ne-o umple si cu necuratiile sale. Sa nu fie.