Pe mine sa ma iertati, dar mi se pare ca va faceti mult prea multe griji si atatea socoteli... Trebuie introdus si Dumnezeu in ecuatie: Doamne, ajuta-ma sa imi termin treaba, ajuta-ma sa pot veni la biserica, ajuta-ma sa ii multumesc pe ai mei... Sunt tot felul de ispite, dar pana la urma, noi nu izbandim nimic doar prin puterile noastre.
Si eu trebuia sa ma fi dus la serviciu in week-end-ul acesta, taman acum, cu aceste sarbatori, si eram destul de mahnita! Ma si gandeam: Doamne, ajuta-ma, sa pot ajunge si eu la biserica! Mi-am facut plan sa ma duc sa ma invoiesc macar in dimineata de sambata, ca sa ajung la pomenirea mortilor, macar de ar zice cineva ca sunt habotnica. Nu a mai fost nevoie! A venit seful si mi-a spus ca, daca doresc, pot sa nu mai vin deloc in week-end, ca nu e atata treaba de facut. Nic nu mi-a venit sa cred. L-a imblanzit Dumnezeu fara sa mai fie nevoie sa mai spun eu vreun cuvant!
Sau iarasi, se poate intampla ca dupa ce ai jertfit din timpul tau alocat unei anumite activitati personale si stringenta, in favoarea participarii la o slujba sau pentru a ajuta pe altcineva, sa ai surpriza ca acea problema sa se rezolve inexplicabil de repede. Mai lucreaza si Dumnezeu, nu doar omul :). Am mai postat eu o replica din Arca lui Noe a lui Blaga, care mi-a placut foarte mult si pe care o consider ilustrativa pentru conditia crestinului de astazi, inglodat in atatea probleme si in griji lumesti: Dumnezeu se plimba prin lume, sub infatisarea unui batran. Vede tot felul de oameni rai si de blestematii, se hotaraste sa trimita potopul peste ei, dar cand ajunge in casa lui Noe, aude de la acesta o vorba, care il determina sa il salveze si, odata cu el, tot neamul omenesc: la remarca "batranului": "Dar bine te-ai mai rostuit, badita Noe!", Noe ii raspunde: "Cand faci ce poti, mai pune mana si Cel de Sus. "
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
|