Vad ca multa lume e impotriva eutanasiei unei persoane...in primul rand din motive spirituale, nedemonstrate stiintific, si legi scrise intr-o carte veche de 2000 de ani, care pot fi interpretate in 1000 de feluri. Nu am citit (chiar daca nu am citit toate posturile) un post care sa prezinte o opinie stiintifica (gen, in cata suferinta se afla acele persoane pe patul de moarte).
Folositi cuvantul "Dumnezeu" de 10 ori in fiecare rand, numindu-l pe el ca fiind cel care decide care viata va fi luata, care va fi ispasita si care va fi chinuita continuu timp de luni pana cand va muri. Pana la urma, omul este stapan pe viata lui, fapt demonstrat de atatea ori pana acuma: incepand de la deciziile pe care le luam in viata, la credinta pe care o alegem si in final, in concluzie la modul in care vrem sa traim si sa murim. Moartea este cat se poate de nediscriminatoare, si va lua pe oricine, fie ca este un sfant sau un criminal...si la fel de bine, ii va tine la pat in dureri cumplite pe amandoi.
Dar, pe patul de moarte cand o persoana zace in chinuri cumplite, dureri continue, zi si noapte, eu cred ca trebuie sa i se poata oferi o moarte demna, nu sa il lasi sa moara ca un animal in chinuri, incet-incet, ramanand intr-un stadiu de leguma.
Vorbiti de curaj si de puterea de a te lupta cu durerea. Ce tampenii...o persoana nu trebuie judecata dupa modul in care a murit (gen, prin eutanasie) si automat sa i se faca un portret: "vai, ce las, a preferat sa se eutanasieze decat sa se lupte cu durerea", ci prin modul in care a trait.
|