[laurastifter]

În prealabil postat de cezar_ioan

Astăzi la ora de religie copiii din clasa I, unde Tudor este elev, au aflat de la profesoara lor că "ascultarea de fapt nici nu există". După ce a făcut această afirmaţie profesoara a plecat, lăsînd ca temă copiilor să cugete la această afirmaţie. Vor discuta ora viitoare subiectul, mai în amănunt.
Tudor a cugetat deja şi mi-a spus pe seară opinia lui, care sună cam aşa:
"Doamna a vrut, cu siguranţă, să ne provoace să gândim. E tare bine să gândeşti, tati, ai avut dreptate! Ştii, eu când gândesc simt aşa o plăcere de parcă aş zbura cu un cornet de îngheţată aromată prin cer... E un fel de bucurie dulce, nu ştiu cum să zic... Aproape ca la rugăciune.
Aşa, să revin, că mi-am dat seama ce ar putea să ne spună profa.
Eu, după cum ai observat, nu sunt prea ascultător. Mi-am dat şi seama de ce: oamenii mari, chiar şi tu şi mami, aduc mereu argumente sau sfaturi doar dintr-o parte. De exemplu, tu mi-ai arătat ieri de ce să-mi vând telefonul primit ca premiu la concurs (Tudor a câştigat un premiu la şah) dar nu ai arătat nici un motiv pentru care l-aş putea păstra... Eu nu prea am încredere în sfaturi de genul ăsta, să nu te superi... Nu pot să te ascult pentru că simt că vrei să mă păcăleşti, să mă forţezi.
Dimpotrivă, eu am descoperit că nici un lucru nu e cu totul bun sau cu totul rău.
Mai mult, Dumnezeu ne pune în faţă şi răul şi binele şi ni le argumentează pe amândouă. Nu aşa m-ai învăţat? Nu avem noi de ales şi moartea şi viaţa? Nu alegem una din acestea două?
Şi uite, aici e de fapt poanta: eu nu pot asculta decât acolo unde am de ales. Unde nu am de ales pot să mă supun, da, dar cred că asta nu e de la Dumnezeu, tati...
Eu cred că Dumnezeu ne-a creat liberi să alegem. Dacă asta e ascultarea la care ne cheamă oamenii mari, eu sunt ascultător. Dacă nu, atunci eu aleg să fiu neascultător.
Acum, dacă am zis bine, îmi iei o îngheţată?...:) Te rooog!"

Nu ştiu dacă a zis bine dar cred că a adus o contribuţie la tema topicului. Mi-a dat voie să o scriu aici, înainte să meargă la culcare. E a doua lui postare, după cadoul către ceilalţi copii, de 1 Iunie. Se pare că avem aşadar un nou forumist, în vârstă de 7 ani. Cred că ar fi momentul să-i fac un cont, de nu încalc cumva o regulă a forumului (o încalc?). Să nu vă supăraţi dacă uneori se exprimă copilăreşte, vă rog!...:)

Excepţional!
Ce gândire profundă şi matură!!! Să vă trăiască! :)
Şi am eu aşa, o bănuială, că şi tăticul lui l-a stimulat să gândească în felul acesta, că doar e profesor şi psiholog. :)
Hristos în mijlocul nostru!