"Desigur, omul care practica smerirea de sine, care urmeaza Vointa lui Dumnezeu, dezvaluie aceasta practica in comportamentul sau exterior. Cu siguranta, el va da putina importanta gandurilor altora, deoarece nici gandurile sale omenesti si nici cele ale altora nu sunt de interes primordial pentru el. Astfel vedem multi Parinti ai Desertului practicand o smerenie care-i face sa nu simta nevoia de a-si sustine propriile lor vederi corecte, sau sa expuna falsitatea celor impartasite de altii, chiar daca propriile lor afirmatii sunt corecte, iar un altul are pareri gresite. Centrul vietii unui astfel de om este desavarsirea, nu corectitudinea relativa a gandirii umane. Un astfel de om poate dovedi o rabdare ostentativ supra-omeneasca si abilitatea de a indura batjocura celorlalti intr-o masura greu de atins de catre cei multi. Daca vorbim urat, desi metaforic corect, el ar putea parea "un pres" calcat de toti in picioare. Intr-adevar, comportamentul sau poate sa ne para a fi cel al unui om smerit - asa cum ni-l imaginam noi in mod obisnuit, adica aparent altul decat omul smerit pe care l-am descris ca produs al sentimentului spiritual, launtric, unic al smereniei.
In aceasta consta esenta intelegerii adevaratei smerenii, a smereniei duhovnicesti, smerenie ce-si are obarsia in procesul launtric, smerenie ce decurge din psihologia Parintilor. Nu este o smerenie ce poate fi inteleasa doar prin simpla observare a comportamentului. Semnele exterioare ale smereniei (respectul aparent fata de vointa altora, de exemplu) nu sunt intotdeauna simptomatice in cazul smerenie spirituale. Adesea ele sunt in realitate simple trasaturi umane, controlate, nascute si observate de mintea individuala...."
...adevarata smerenie trebuie sa decurga din ceva launtric, dintr-o dispozitie personala stimulata de descoperirea spirituala a prapastiei dintre starea cazuta a omului si potentialul dumnezeiesc la care ne-am referit. Un astfel de sens, un astfel de mod de abordare a lumii imbina forta spiritului cu cea a mintii si, astfel comportamentele unor asemenea oameni constienti spiritual nu sunt nici deliberate si nici prefacute" ("SMERENIA In Traditia Patristica Ortodoxa" - Arhiepiscop Chrysostomos de Etna)
Smerenia trebuie abordata cu precautie.
Doamne ajuta !
|