Asta e chestia...nimeni nu are o idee despre cum arata, cine este etc. Cinstim o zeitate pe care nu o putem atinge, nu o putem vedea, dar credem in ea pentru ca simtim nevoia cuiva care sa aiba un control asupra vietilor noastre care par a fi catastrofale in anumite momente.
Toate civilizatiile de pana acum au slujit ceva: un zeu, mai multe zeitati, stelele, soarele...au murit, odata cu ei a murit si credinta lor si apoi a aparut alta, de multe ori fortata spre a fi acceptata. Cine are dreptate? Care civilizatie detine adevarul despre cine este zeu si ce se intampla dupa moarte? In momentul de fata noi consideram ca stim (Dumnezeu, rai, iad etc.). Dar pana la urma suntem tot o civilizatie intr-un stadiu de evolutie si acceptam o metoda de a gandi si privi spiritual. Peste 2000 de ani cineva ne va analiza pe noi si zeul nostru asa cum si noi analizam vechii grecii si zeitatile lor...dar nu credem in ele.
Odata ce murim, exista rai, iad? E doar o inventie sa ne faca sa ne simtim mai bine? Viata dupa moarte e o conceptie aparuta in fiecare civilizatie: unele civilizatii ii spun reincarnare, altele viata eterna (rai/iad). Din simpla nevoie de a trai cu o speranta ca vom mai avea o sansa la aceasta viata. Stiinta ne arata ca pana acuma nu este nimic care sa demonstreze ca dupa ce vom muri vom mai avea o alta sansa la viata. Suflet? Sufletul este o exprimare a inteligentei. Inteligenta este rezultatul creierului, care se regaseste in majoritatea speciilor de animale...numai ca al nostru e un pic mai evoluat.
Ce ne face sa credem ca pentru ca suntem cu cateva stagii de evolutie deasupra animalelor nu vom ajunge sa avem aceasi soarta. De a muri, putrezi si sa ajungem din nou pamant. Asta este viata noastra...20-50-80 de ani, suntem infimi in acest univers.
Timpul pe care il avem pe lumea asta e singura amprenta pe care o vom lasa. Nimeni nu stie ce se intampla dupa. In cel mai bun caz, cel mai greu (daca nu imposibil) de demonstrat, dar cel mai preferabil de crezut: Rai; in cel mai rau caz, cel mai usor de demonstrat, si cel mai greu de acceptat: nimic...pe care o vei alege?
|