ȘTIINȚA
724. Multă stiintă apropie pe om de Dumnezeu, putină stiintă îl îndepărtează si de stiintă si de Dumnezeu. Omul atâta pretuieste câtă apropiere de Dumnezeu si-a câstigat în sine.
725. Stiinta, filosofia, medicina si celelalte discipline ale preocupărilor omenesti, chiar si dreptul, care pune crucea pe masa de judecată, toate la un loc nu pot să dovedească, nici că există Dumnezeu, nici că nu există. Toate aceste discipline ale stiintei sunt însă folositoare când îai cunosc marginile ai când nu trec într-o altă zonă a existemtei, unde nu au competentă si nici mijloace de cercetare.
726. În stiintă e savantul care sondează necunoscutul prin teorii si le verifică pe urmă, dacă aduc lumină si corespund realitătii sau ba.
În credintă, în religie este sfântul, care are alte mijloace de aflare a adevărului. Sfântul nu cercetează. Viata lui curată e mijlocul de cunoastere a unei realităti pe care cercetătorul savant n-o poate prinde niciodată.
Stiinta nu angajează viata, de aceea nici n-o poate pricepe si nici n‑o poate crea.
727. Omul, în întregul lui, e din ce în ce mai necunoscut. De aceea, cei ce se mărginesc numai la cunoștința unilaterală, inevitabil ajung în înfundătura arogantei care nu stie nimic – ceea ce pătesc numai peticarii stiintei.
728. A nu sti si a recunoaste aceasta, nu e totdeauna o vinovătie – uneori e chiar virtute; însă a sti putin, si a face gâlceavă că stii totul, asta e descalificare si rusine, si totdeauna o vinovătie.
729. Problema ereditătii mai are un capăt, dincolo de biologie si probabilitate. Chiar numai factorul ereditătii, ca să fie cunoscut îndeajuns, depăseste limitele stiintei pozitive.
730. Dacă stiinta ar putea prinde momentul când apare în părinti o geneză (genă) defectivă, ar însemna pentru ea un adevărat triumf.
731. Medicul, care crede că, povătuind pe oameni, n-are trebuintă de suflet si de Dumnezeu – autorul si stăpânul vietii – e, până la un loc, un bun veterinar.
732. StiinTa fără Dumnezeu si împotriva omului, s-a apucat să facă si nebunia ei cea mai de pe urmă: desfacerea si aprinderea stihiilor.
733. Oare stiința nu asteaptă si ea, fără să stie, si nu găteste venirea zilei Domnului?
Arsenie Boca
|