Cred că trebuie întâi de toate să fie sinceri cu ei înșiși, dar și cu ceilalți. De fapt, întâi de toate cu Dumnezeu. Să nu spună Crezul formal. Să mărturisească ceea ce pot mărturisi, iar pentru ce nu pot, să spună, cum ai zis: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele!”
Dar să îndrăznească la mila Domnului, pentru că El este bun și cu drepții, și cu nedrepții, cu credincioșii și cu necredincioșii.
Și să nu stea departe de Biserică.