[cezar_ioan]

În prealabil postat de catalin2

Ca sa lamurim, sutasul cauia Iisus i-a vindecat sluga nu e acelasi cu sfantul sutas Corneliu.
In cazuri exceptionale harul s-a primit de unii si inaintea Sfantului Botez, asta pentru ca au auzit invatatura si au crezut. La fel si botezul dorintei, dar el e valabil la cei ce doreau sa vina in Biserica, adica erau catehumeni. Inainte nu se accepta botezul chiar si cativa ani, pana cel ce era catehumen nu arata ca a inteles credinta si, mai ales, ca da dovada de o vietuire conform crestinismului. Astfel ca unii mai si mureau intre timp. Altfel, din filozofie in filozofie (pentur ca vad ca teologia nu e placuta, in schimb filozofia e la mare cautare, practic sunt mesaje intregi doar cu filozofie), ajungem pana la urma tot la apocatastaza lui Origene.
Biserica nevazuta a fost infiintata inainte de Cincizecime, era formata din dreptii adusi de Iisus din Iad in Rai dupa Rastignire. Biserica vazuta, cea pamanteana, a aparut la Pogorarea harului. Catolicii spun ca biserica a fost infiintata la rastignire, au alta invatatura. Fara har jertfa si lucrarea Mantuitorului nu aveau efect asupra oamenilor, de data asta contrariul cred protestantii, care spun ca jertfa are efect asupra oricarui om care se naste.

Desigur, sutaşul Corneliu e diferit de sutaşul pomenit în Evanghelie. Sunt, oricum, sensuri şi tâlcuri diferite pentru cele două consemnări.
Apoi, însuşi Domnul vorbeşte despre întemeierea nevăzută a Bisericii prin Jertfa pe Cruce, folosind timpul viitor (aşa cum foloseşte viitorul şi atunci când le vesteşte apostolilor trimiterea Duhului Sfânt în lume): "... pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui." (Mt 16,18)
Iar ziua de naştere (asemănător cu ivirea în lume a unui prunc) este la Cincizecime, când are loc sub ochii tuturor celor prezenţi evenimentul consemnat în FA - pogorârea Duhului Sfânt şi botezarea miilor de credincioşi.
Aceasta, însă, nu este întemeiere a unei alte Biserici, diferită de Biserica întemeiată de Hristos. Nu cred că e folositor să vorbim de o Biserică, văzută şi altă Biserică, nevăzută. Ci, mai degrabă de aspectul vizibil al Bisericii şi de aspectul tainic al Bisericii. Biserica fiind Una.

Aşadar, găsesc mai convenabil şi cu totul corect să numim întemeiere a Bisericii actul care a urmat Jertfei Domnului, aşa cum dealtfel ai precizat în postarea ta, respectiv să numim inaugurarea în chip văzut a Bisericii, la Cincizecime. Căci a inaugura o instituţie asta şi înseamnă: a o da la iveală, a o face accesibilă oamenilor, pe scurt "a o deschide" pentru intrarea în funcţiune în lume. Într-adevăr, atunci la Cincizecime Biserica a devenit accesibilă multor oameni, în jur de 3000 de suflete.