Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
Cătălin,
Aici vorbim despre faptul că mersul la spovedanie nu e necesar în condițiile unei vieți creștinești autentice, omul nefăcîndu-se vinovat de păcate grave ce nu se iartă altfel decît prin preot. Dar o dată ce ajungi la spovedanie trebuie să faci o trecere în revistă a tuturor păcatelor comise de la ultima întîlnire cu părintele, pentru ca el să știe ce ai făcut și unde te afli, ca să te poată povățui.
Totuși păcatele cotidiene care au fost deja iertate prin rugăciunile particulate și publice, prin eventuala participare la Maslu, prin împărtășirea de duminica trecută șamd nu te mai împovărează deoarece au fost șterse deja!
|
Desigur ca pustnicii nu se spovedeau tot timpul, pentru ca aveau o viata curatita. La noi e mult mai greu sa avem asa ceva, de aceea preotul ne dezleaga de pacate facute. Importanta este reprimirea harului, am citit ca parintii (calugarii) spun ca dupa trei zile (cred) de pocainta intensa se poate ierta un pacat, adica sa se reprimeasca harul.