Parintele Dosoftei de la Putna despre CRIMA AVORTULUI SI TACEREA NOASTRA VINOVATA
Credeți că problema s-ar rezolva prin schimbarea legislației?
Rezolvarea nu vine de la nivel legislativ. Este profund falsă această gândire. Ea pornește de la schizofrenia în care omul se vede despărțit de societate: viața privată este viață privată, iar de viața socială se ocupă politicienii.
Putem spune că se fac atâtea avorturi în România câte iau eu parte la ele. Exact atâtea. Pentru că eu sunt în legătură sufletească cu toți oamenii din România. Cât mă implic eu în binele organismului care este comunitatea, ori Biserica Ortodoxă Română, ori Statul român? Noi suntem legați sufletește de toți cei care viețuiesc în țara asta, pentru că împărțim cu ei toată viața.
În 1871, la prima serbare a Românilor de Pretutindeni de la Putna, a avut loc și primul congres al Studenților Români din mai multe centre universitare, inclusiv de peste hotare. Și s-au pus două probleme. Una dintre ele: ce se face mai întâi, unirea politică sau unirea culturală? Atunci, Transilvania aparținea Ungariei, Bucovina, inclusiv Mănăstirea Putna, aparținea Austriei, în Imperiul Austro-Ungar, Dobrogea era la turci, iar Basarabia era la ruși. Aparent, soluția era unirea politică. Dar este fals, pentru că însemna să cauți soluția în afara ta, să vină politicienii să unească țara.
Eminescu a spus foarte clar: unirea culturală trebuie făcută mai întâi. Să ne unim noi sufletește și, când plăcile tectonice ale imperiilor se vor clătina, atunci se va face unirea politică, pentru că te vei recunoaște în ceilalți. Și în chip firesc vei spune „suntem una“.
Deci, nu trebuie să așteptăm niciodată legislația. Ea nu face decât să urmeze starea poporului. Chiar și când se instaurează o dictatură, este tot o urmare a stării poporului. Avorturile apar din cauza lipsei de dragoste și de responsabilitate.
|