Care sunt traumele femeilor în urma avortului?
Nu doar mamele, ci și tații pot trăi drame uriașe. Este o persoană publică care spune că nu s-a căsătorit pentru că, în tinerețe, o femeie cu care a avut un copil a făcut un avort fără să îi spună. El și-ar fi dorit foarte mult copilul. Atât de mult s-a îndurerat, încât nu s-a mai căsătorit toată viața. Nu spun că este o atitudine bună, dar iată ce traumă a putut trăi.
Aceste lucruri se întâmplă de obicei la tinerețe, dar, după mai mulți ani, oamenii își dau seama că ar fi fost bine să mai fi avut câțiva copii. Și nu se mai poate.
Avortul este prezentat ca un fel de panaceu pentru orice problemă o are o femeie în criză de sarcină. Este profund fals. Avortul va agrava toate problemele. Și nu doar pe moment, ci și peste decenii. Sunt femei care au 80 de ani și care se apropie de moarte. Vor să se mai spovedească încă o dată. Spun că în ziua cutare asta am făcut. A trecut jumătate de secol și nu s-a șters deloc din conștiința lor
. Pentru că este teribil să iei o viață care nu a apucat să își dea mărturia ei, să conlucreze sau să respingă pe Dumnezeu. Iei libertatea copilului, care nu a apucat, în primul rând, să fie botezat. Și conștiința spune acestea.
Dacă oamenii ar da mărturie că au trecut prin așa ceva, ar fi avertizați ceilalți să nu facă la fel. Sunt persoane care dau mărturii, și astfel sunt salvați mulți prunci. Tinerele discută între ele. Și dacă una spune că avortul este cumplit și îndeamnă să nu facă, celelalte abia așteaptă un sprijin și o încurajare pentru a rezista presiunii. De fapt, de foarte multe ori femeile sunt presate cu putere de alții să facă avort. Sunt amenințate fie că vor fi părăsite, că vor fi date afară din casă, de la serviciu.
Sunt locuri de muncă unde sarcina este privită rău, pentru că implică lipsa de la serviciu.
O altă soluție sunt mărturiile pozitive. Mamele care au avut această problemă, le-a fost foarte greu, au născut copilul și apoi și-au dat seama că au făcut ceea ce trebuie, și-au dat seama că acel copil nu a fost doar un boț de celule, ci Ion, Maria, Roxana sau cum i-au pus numele. Copilul acela cu ochi frumoși care te ia în brațe și care îți spune mama și tata, acela e copilul micuț, pe care îl pândeau gândurile tale rele.
Prea puțini au curajul să vorbească despre lucrurile acestea. Dar lipsa de curaj și de mărturisire face ca ele să se întâmple mai departe. Despre comunism, occidentalii nu știau mai nimic până ce Soljenițîn, în Arhipelagul Gulag, nu a vorbit despre el. De astfel de lucruri este nevoie, și continuu, nu o singură dată, ori într-o singură predică.
Bărbații trebuie să își asume responsabilitățile. Când rămâne soția sau prietena însărcinată, spun că nu vor să aibă copii.
Dar el deja are, copilul există! Și o amenință că o va părăsi – dar, dacă recurge la șantaj, dacă are inima asta, el oricum o va părăsi.Lașitatea bărbaților este una din cauzele clare ale avortului. Trebuie încurajați bărbații să își asume responsabilitatea.